R

 

raza economica de zbor, randunelele, rapita, realitati transcendente, recolta mai bogata, recuperarea familiilor bezmetice, reteta Bertrand, retete energo-proteice, ridicatorul de rame, ritmul de ouat, roinite (Ostrowsky), roinite (Romanescu), rovinieta si apicultorii,

rame	descapacire, insarmare, rama Dadant, rama de ouat, rama de pastrat colivii, rama Hoffman, rama Langstroth, rama Layens, rama Netz, rama separator, rama trapez, ramele de cat largite, RPB, RC, RCH, RCN, RCS,

rasele de albine		apis aurea, apis dorsata, subrasa Carpatina, apis floraea, rasa indiana, apis meda, apis melipona, apis siriaca, rasa galbena, rasa neagra, rasa transcaucaziana,
regina	generalitati, matca, regina trantorita, situarea reginei,
	regulile acceptarii matcilor	conditii obiective, conditii subiective, respingerea matcii,
		favorabile	de cules, de transport, mediu favorabil,
		vitrege	anotimp, dispozitia fam,
	regulile cresterii matcilor	imperechere, in micronuclee, in nuclee, inloc matcii, perioada optima, reguli de baza, reguli suplimentare,
reproducatorii		matca, trantorul,
revizii	primavara	sumara, de fond
	toamna
roirea	artificiala	ingrijire roi, prevenirea roirii, prindere roi, reguli, verificarea prezentei Reginei,
	naturala
	metode de roire	met divizarii	div simpla, varianta canadiana,
		met intensiva	roi extratimpurii, roi timpurii, var evantai, roire fortata, var 1, var progresiva,
		met mutarii	mut simpla, var intensiva, var Taranoff,
		met stolonarii	stolonarea clasica, stolonarea colectiva, stolonarea intensiva,
		alte metode:	met nuclee, roi pachet (preg RP, form RP, instal RP), roirea prin scuturare,

sus

---

 

Ramele

Insarmarea ramelor si fixarea fagurilor

Insarmarea se face cu sarma subtire galvanizata, de 0,4-0,5 mm diametru (cate 5-6 sarme orizontale si 2 verticale). Inainte de gaurire ramele se marcheaza dupa un sablon confectionat din carton. Cu ajutorul unui burghiu subtire - din cele ce se folosesc la traforaj - gaurile se dau la distante egale una de alta, pe cea de sus plasand-o ceva mai apropiata de letisorul superior. Ele trebuie sa corespunda intocmai, atat intr-o parte cat si in cealalta a celor doua letisoare, astfel incat sarmele sa stea perfect orizontal, pozitionate pe centrul letisoarelor, caci daca o gaura este data mai la stanga sau mai la dreapta, mai sus sau mai jos, atunci cand sarma va fi intinsa, rama se va stramba si nu va mai sta drept pe scaunul ei, si nici la o distanta egala de peretii stupului.

Dupa introducerea sarmei se recomanda ca, mai intai, sa intindem sarma din mijloc si sa o fixam cu ajutorul a doua tinte batute lateral. Aceasta recomandare este data de faptul ca in acest loc letisoarele au jocul cel mai elastic.

ramele

sus

---

 

Rama claditoare speciala

Examinarea ramei claditoare ne poate indica lucruri importante cu privire la starea familiei sau situatia culesului. De obicei fagurii claditi in RC sunt cu celule de trantori. Daca apar si botci inseamna ca albinele coloniei respective se pregatesc de roire. Daca albinele sunt orfane nu cladesc faguri in golurile RC. In cazul culesurilor abundente golurile ramei claditoare se pot completa cu rame mici de tipul sectiunilor.

Rama claditoare (RC) poate fi:

In cazul in care RCS este folosita si pentru a dirija concentrarea acarienilor, in vederea combaterii biologice, vom evita sa taiem capacelele de trantori capaciti de pe acesti faguri, intrucat procedand astfel, acarienii vor iesi si vor ataca mai devreme larvele si indivizii adulti si in acelasi timp, se vor inmulti mult mai repede.

ramele

sus

---

Rama claditoare hranitor (RCH)

La inceputul primaverii hranitorul se aseaza intre diafragma si fagurele de acoperire. La inceputul infloririi pomilor este mutat catre cuib, intre ultimul fagure cu puiet si cel de acoperire, pentru a da o mai mare posibilitate albinelor sa inceapa cladirea fagurilor sub hranitor.

De regula, fagurele este construit cu celule de trantor si se recolteaza periodic, fie inainte de capacirea puietului, fie dupa capacirea acestuia, avand in vedere ca femelele acarianului Varroa prefera sa-si depuna ouale in celulele de trantor, pe larvele de 5-6 zile, iar dupa capacire sunt prinse in celule, unde isi continua inmultirea. La recoltarea fagurilor din ramele claditoare trebuie sa fim foarte atenti pentru a nu accidenta din greseala matca care poate fi gasita pe acesti faguri. In cazul in care fagurele este cladit cu puiet de lucratoare si are puiet in el, nu se recolteaza decat dupa eclozionarea acestuia.

ramele

sus

---

RCN (rame claditoare normale)

Apicultorul St. Popescu foloseste in stupina personala cate doua rame standard pentru fiecare familie de albine, despartite in doua parti egale cu ajutorul unei sipci orizontale. In partea superioara sunt introduse trei rame in sectiuni cu faguri artificiali iar partea inferioara este folosita ca rama claditoare, unde, in urma cladirii celulelor de trantori si aparitiei larvelor de 4-5 zile, vor fi concentrati acarienii. Cele doua rame sunt introduse la interval de 6-7 zile si amplasate bilateral si marginal intre ultimul fagure cu puiet si fagurele cu pastura si miere. Ramele sunt vopsite in partea superioara, avand o eticheta cu data introducerii, si sunt ridicate alternativ, distrugerea fagurasilor avand loc la 11-12 zile de la depunerea oualor.

ramele

sus

---

Rama de ouat

Fagurele de ouat este rama pusa sub izolator impreuna cu matca, in vederea depunerii oualor cu varsta precisa, in lucrarile pregatitoare pentru cresterea matcilor sau de producere a laptisorului de matca. De obicei se foloseste un fagure in care albinele au mai crescut cateva generatii de puiet, foarte cald, si stropit cu sirop mult diluat, pus apoi in cuib. Pe suprafata superioara a fagurelui se insemneaza ziua introducerii matcii pe fagure iar rama se retrage dupa 12 ore de la depunerea oualor.

ramele

sus

---

Rama Langstroth

Tip de rama cu dimensiunile interioare de 425 x 215 mm si exterioare de 448 x 231 mm, asemanatoare cu cea de ME (435 x 230).

ramele

sus

---

Rama (Netz) de masurat

Este o rama (impartita cu sarma in patratele de cate 25 cm2) fiind folosita la masurarea cantitatii de puiet sau de albina aflata pe un fagure compact la iernare stiut fiind ca in suprafata fiecarui patratel de 25 cm2 sunt cuprinse 100 celule de albine lucratoare, sau 60 din cele de trantori. Pentru aflarea dintr-o data a suprafetelor ocupate cu puiet in dm2, unele din sarmele ramei sunt vopsite cu rosu (cele verticale si orizontale ce cuprind un grup de 4 patratele). Totalul dm2 gasiti inmultit cu 15 da totalul de albine dintr-o familie. Pentru a aprecia pe cate rame va ierna familia de albine, se imparte totalul de albine la 270 sau la 200, in functie de tipul de rama folosit. Pornind de la regula ca in fiecare fagure de iernare trebuie sa se gaseasca minim 1,5-2 kg miere, un fagure plin pe ambele fete are 3,6-4 kg de miere la rama de stup orizontal (435/230 mm). O apreciere mult mai exacta se poate face tot cu ajutorul ramei Netz, unde 1 dm2 contine 350 g miere pe ambele fete sau 175 g pe o singura fata.

In locul acestei rame putem folosi un geam care are dimensiunile exacte ale unei rame obisnuite, geam uns cu albus de ou lasat sa se usuce, dupa care se trag linii cu tus negru sau colorat din 50 x 50 mm. Geamul astfel marcat, va fi asezat pe deasupra ramei cu puiet, oferind - prin transparenta lui - posibilitatea masurarii precise in dm2 a suprafetei de puiet.

Diverse calcule:

Rama pentru pastrarea coliviilor cu matci

Este una obisnuita, avand in golul ei 2 jgheaburi basculante de sprijin, facute din sipci. Coliviile stau pe 2 randuri de sipci basculante, iar rama se introduce intr-o colonie orfana, ale carei albine hranesc si ajuta matcile virgine inchise in colivii ce au pe una din laturi gratie Hanemann.

ramele

sus

---

Rama separator

Este o rama de 12 x 12 mm grosime al carei perimetru corespunde cu cel al stupului, pe ambele fete ale ramei fiind fixate 2 panze metalice galvanizate, cu ochiuri de 1,5-2 mm. Rama se aseaza intre corpurile superioare ale stupului vertical sau ME izoland albinele din corpul de sus fata de cele de jos, fara ca albinele sa se poata atinge. Corpul de sus fiind fara matca, poate fi folosit ca nucleu de imperechere a matcilor si, dupa imperecherea noii matci, separatorul se poate retrage in vederea schimbarii matcii batrane.

ramele

sus

---

Ramele de cat largite

Spre deosebire de cele normale, care au umerii lati de 3,6, acestea au umerii lati de 4,4, iar inaltimea variaza dupa constructia stupilor, intre 15 cm si 30, cea mai indicata fiind cea de 16,5, intrucat ramele astfel construite atunci cand sunt incarcate cu miere ating greutatea de 3 kg. Fagurii este bine sa fie fortificati cu sarme verticale iar distanta dintre fagurii de cat si cei de cuib este recomandata a fi de 1,5 cm pentru ca albinele sa nu construiasca faguri sau sa fie strivite albinele. Se recomanda corpul de stup de 12 rame si catul pe 10 rame largite.

ramele

sus

---

Ramele de crestere (RPB)

Sunt folosite in procesul de crestere a matcilor (vezi Catalog apicol pozitiile 1406-1407) pentru sustinerea leaturilor cu botci in pozitie normala. Dupa felul intrebuintarii si perioada folosita se deosebesc trei modele de rame:

Rapita

Infloreste incepand cu 10-15 aprilie, in functie de varietate (varietatea colza inflorind prima) si daca sunt semanate ambele varietati inflorirea dureaza 15 zile. Varietatea "naveta" daca nu este polenizata cu ajutorul insectelor, da o productie mica de samanta. Prin polenizare productia de samanta creste cu peste 50%. Floarea secreta nectar si in zilele mai putin calde, chiar la 11-12 grade Celsius , mierea fiind de culoare galbena deschisa si foarte dulce. Daca se intarzie cu extractia mierea cristalizeaza chiar in faguri, compromitand viitoarele culesuri. Rapita salbatica, care creste prin culturile de primavara este bogata in polen, a carui valoare alimentara pentru albine este intrecuta doar de cea a polenului de piersic.

Rapita salbatica - da o productie de 30-40 kg miere / ha; rapita Colza = 40-50 kg miere / ha; rapita Naveta = 30-100 kg miere / ha.

Coloniile de albine sunt de obicei la inceputul dezvoltarii, aportul substantial de nectar si polen avand o influenta binefacatoare asupra dezvoltarii si starii de sanatate. Este suficienta o perioada de 6-7 zile bune de cules cu temperaturi de 14-16 grade Celsius pentru ca apicultorul sa-si dea seama de eficacitatea unui astfel de cules. Stupina se asaza la 200-300 m paralel cu lanul de rapita, evitandu-se suprapopularea unei zone. Stupii trebuie asezati la soare si sa fie protejati de vanturile dominante, urdinisurile fiind pe deschiderea mica.

 

sus

---

 

Rasele de albine

Familia Apidelor, genul Apis, specia melifera este raspandita in toate cele 5 continente. Apis mellifera L. cuprinde rasa neagra si rasa galbena.

rasele de albine

sus

---

 

Rasa neagra

Cu prototipul caracteristic in Africa rasariteana, rasa neagra se gaseste in stare pura in insula Madagascar, unde albina este complet neagra, fara nici o dungulita. Ceva mai la nord, in muntii Kilimanjaro, dimensiunile subrasei Apis meliffera monticola sunt mai apropiate de cele ale albinei din Europa, iar mai la sud, subrasa Apis mellifera capensis, are culoarea bruna, cu corpul acoperit de peri scurti si in anumite situatii, albinele acestei rase pot da nastere, din oua nefecundate, la matci si albine lucratoare.

Nord-vestul continentului African este ocupat de albina telica (Apis mellifera intermessa), subrasa care face jonctiunea cu albina europeana (prin Spania). Aceasta subrasa este indemna la loca.

In Europa apar mai multe subrase ale albinei negre:

Subrasa carpatina

Insusiri caracteristice:

Rasa galbena

Isi are obarsia la albina italiana, care a fost supusa unei atente si indelungate selectii (de pe timpul romanilor).

---

 

Raza economica de zbor

Zona economica de zbor este sub 2-3 km dar, cea mai indicata este sub 1,5 km. In vederea stabilirii zonei economice de zbor albinele marcate radioactiv au fost depistate in marea lor majoritate la o distanta de sub 700 m de vatra stupilor iar o mica parte (17) au fost gasite la o departare de sub 1,5 km de stup.

sus

---

 

Reginal

Este o solutie cu miros puternic care depaseste si suprima mirosul coloniei, folosindu-se la introducerea noilor matci, usurand acceptarea lor.

sus

---

 

Regulile acceptarii matcilor

Conditii obiective

Acceptarea noilor matci tine de o multime de factori, de conditiile interne si externe, favorabile sau nefavorabile, de care apicultorul trebuie sa tina seama.

Conditii favorabile

Conditii vitrege

Incepand cu aparitia trantorilor (primavara tarziu) si pana la disparitia lor (toamna tarziu), matcile sunt primite cu mare greutate. In aceste conditii albinele sunt dusmanoase la orice interventie, mai ales la introducerea unei matci noi, iulie fiind luna cea mai nefavorabila acceptarii.

Anotimpul

Primavara si toamna matcile sunt acceptate foarte usor, motiv pentru care se poate actiona cu mai multa lejeritate in aceste perioade, in actiunile de inlocuire a matcilor necorespunzatoare sau pentru unificarea unor familii. Acceptarea se mentine pana la aparitia si stingerea fenomenului de roire naturala. Matca ce urmeaza sa fie schimbata este bine sa se afle in aceeasi stare fiziologica cu cea care o schimba si acest lucru nu se poate intampla decat primavara si toamna, ori in timpul culesurilor abundente cand cuibul este blocat cu nectar.

Conditii subiective

Acestea se refera la calitatea matcii, starea ei fiziologica, vreme, cules, dispozitia familiei care primeste matca etc. Mirosul reginei, firea ei blajina si nu prea sperioasa, deschiderea stupului abia dupa 6-7 zile de la introducere, contribuie la acceptarea tinerei matci.

Pe timpul culesului albine sunt asa de preocupate de acesta incat nu mai sunt atente la ceea ce se petrece imprejurul lor. In astfel de imprejurari, albinele vor accepta cu usurinta o regina daca stupul e orfan. Nu acelasi lucru se va intampla in lipsa culesului si mai ales toamna, cand sunt atente la tot ce misca. Pe o vreme frumoasa albinele sunt mai dispuse sa primeasca o matca. Cand e furtuna si trasnete albinele devin nervoase si artagoase. O introducere facuta spre seara va reusi cu mult mai bine decat una facuta pe timpul amiezii, cand albinele sunt in fierbere. Pe timpul furtisagului sau bezmeticirii introducerea matcii este mult ingreuiata. In cazul in care colonia este orfana doar de cateva zile, primirea tinerei matci va fi mult usurata. Albinele primesc mai usor o regina fecundata, care incepe sa depuna imediat oua, decat una virgina. Reginele virgine vor fi primite mai usor in primele 6 ore de la eclozionare. Prezenta puietului si a oualor mai mici de trei zile va ingreuia mult primirea unei noi regine, pe cand la o colonie lipsita cu totul de puiet larvar sau chiar capacit, va fi primita mai usor. O familie ramasa orfana de mai mult timp, chiar daca nu a ajuns sa fie bezmetica, va primi mai greu o regina decat o familie orfanizata de cateva zile.

sus

---

 

Regulile cresterii matcilor

Reguli de baza

Roii artificiali se formeaza numai atunci cand dispunem de familii puternice, cu o populatie mare si mult puiet, temperatura exterioara fiind cat mai ridicata si constanta (lunile mai-iulie fiind cele mai recomandate).

 

Reproducatorii

Reproducerea este sexuata sau partenogenetica, din oua fecundate rezultand albine lucratoare si matci, iar din oua nefecundate, trantori. Cu ajutorul insamantarilor artificiale s-a reusit sa se imperecheze matci numai cu trantori de origine cunoscuta, obtinandu-se produsi de incrucisare, deosebit de valorosi genetic, la care s-a constatat si manifestarea  efectului de heterozis, concretizat prin productii ridicate de miere.

Respingerea matcilor

Sunt colonii care, orice metoda am folosi, refuza sa primeasca noua matca. Acest lucru se datoreaza adversitatii albinelor batrane, care trebuie indepartate provizoriu, prin folosirea tehnicii utilizate cu ocazia organizarii stupilor furnizori.

sus

---

 

Revizii

Revizia sumara

Acolo unde lipseste matca sau mortalitatea este prea mare (albinele moarte de pe fundul stupului depasind 1 pahar) trebuie intervenit (unificari, indepartarea cauzelor etc.). Tot ceea ce depaseste procentul normal de pierderi (2-3%) este din vina stuparului.

sus

---

 

 

Revizia de fond

Se face toamna si primavara.

sus

---

 

Ridicator de rame

Unealta metalica cu maner, avand o extremitate cu un capat incovoiat si o extremitate plata pentru curatire sau executarea altor lucrari apicole.

sus

---

 

Ritmul de ouat

Ritmul de ouat la noi in tara a fost apreciat la 200 de oua pe zi in februarie, 600 in martie, 1000 in aprilie, 1600 in mai, 2000 in iunie, 1600 in iulie, 800 in august, 600 in septembrie si 200 in octombrie. Cifrele sunt indici medii. In realitate se inregistreaza variatii importante, mai ales in primavara, determinate de prolificitatea matcii, de numarul de albine tinere in familie, de cantitatea si calitatea proviziilor, in special de polenul proaspat care intra in stup, precum si de conditiile climatice, sanatatea albinelor, modul in care sunt ingrijite etc.

sus

---

 

Roinita

Este un dispozitiv folosit la prinderea roilor. Trebuie sa fie usoara, deci facuta dintr-o impletitura de papura, rachita sau scoarta de copac, forma ei fiind de obicei conica, cu un diametru la baza de 30 cm, avand doua manere asezate suprapus. In ele se fixeaza provizoriu o prajina lunga, ce se ridica in aer atunci cand roiul este sus, ca sa poata fi recoltat direct in ea. Daca roiul se aseaza intr-un pom, desfacem manerele roinitei de la prajina si, urcandu-ne la roi cu o scara, tinem roinita intoarsa cu baza in sus, scuturand roiul in ea.

Daca roiul urmeaza a fi transportat in alta parte, roinita are o forma dreptunghiulara, cu peretii laterali din panza metalica si capac mobil din placaj, pe unde se introduce palnia in care se scutura roiul ce se va transporta la pachet.

Roinita Ostrowsky

La mijlocul unui sac de hartie STAS se taie o fereastra de circa 25 x 25 cm pe care o acoperim cu ajutorul unor sipculite cu o bucata din plasa de plastic, roinita fiind gata. Introducerea roiului e mult usurata, prezentand avantajul usurintei transportului roiului prins intr-o alta localitate.

sus

---

 

Roirea

Roirea artificiala

Roirea artificiala dirijata inlatura neajunsurile roirii naturale si sporeste productia de miere.

Reguli generale de respectat la formarea roiurilor

Daca dorim sa efectuam lucrari de inmultire la un numar mare de familii, trecem fagurii alesi pentru formarea roilor dupa gratia Hannemann, intr-un stup furnizor, dupa ce in prealabil i-am scuturat de albina pentru ca nu cumva sa ramana matca pe ei. Fagurii pot ramane dupa gratie si cateva zile.

roirea

sus

---

 

Metode de roire

Metoda roirii intensive

Da rezultate foarte bune atunci cand se urmareste, cu precadere, inmultirea numarului de familii, renuntandu-se la productia de miere la culesul de salcam. Se termina cu cel putin 10 zile inaintea culesului mare, fiecare FB fiind ajutata de cate doua familii ajutatoare, de la care se ridica periodic cate 1 fagure cu puiet capacit, fortand FB sa intre in frigurile roitului. Lucrarea de ajutorare demareaza atunci cand FB dispune de 8 faguri bine acoperiti (din care 6 cu puiet), toate coloniile avand asigurate provizii din belsug. La prima ajutorare, fagurii cu puiet ridicati din FA vor fi dati impreuna cu albina acoperitoare. Pentru ca pe acesti faguri sa nu se afle cumva si albina batrana ei vor fi tinuti pentru cateva ore, bine impachetati, intr-un stup gol, cu un mic urdinis, pe unde albinele batrane vor putea iesi. Dupa trecerea celor cateva ore, cei 2 faguri cu puiet si albina tanara vor fi introdusi la marginea cuibului FB. Dupa 5-6 zile operatia se repeta, fagurii cu puiet capacit fiind ridicati de asta data fara albina acoperitoare.

FB astfel intarite, vor incepe in curand sa cladeasca botci de roire. Inainte ca botcile sa fie capacite, fagurele cu matca FB se va muta intr-o noua cutie, fiind inchisa intr-o colivie automata. De o parte si de alta se vor aduce alti 2 faguri cu puiet capacit si albina tanara acoperitoare, luati din cele 2 FA, fiecare FA cedand si albina scuturata de pe cate 1-2 faguri cu puiet larvar. Roiului astfel format i se mai adauga 1 fagure cu miere, 1 fagure cu pastura si un pahar cu apa calda, turnat in celulele ultimului fagure. Roiul astfel format se impacheteaza foarte bine si se muta pe un nou loc in stupina, avand urdinisul micsorat astfel incat sa poata trece prin el 2 albine simultan.

Dupa 6 zile de la formarea primelor roiuri, din coloniile de baza se face o a doua serie de roiuri prin divizare egala si proportionala in 2 cutii asemanatoare asezate de o parte si de alta a vechiului stup care se va muta pe alt loc, avand numai 1-2 rame cu puiet si 2 cu hrana. Daca vom observa ca albinele ce se reintorc la vechiul loc inclina sa intre mai mult intr-unul din cei doi stupi asezati de o parte si de alta, vom indeparta acel stup de vechiul loc. Dupa alte 5 zile, timp in care cele 2 roiuri formate pe vechiul loc vor fi distantate treptat si albinele s-au obisnuit cu noile locuri, fiecare roi va fi divizat in acelasi fel, dispunand de 1-2 botci gata de eclozionare, toate roiurile fiind ajutate cu cate 1 fagure cu miere. Acest procedeu ofera o inmultire de 133% intr-o singura vara, coloniile ajutatoare (FA) putand fi transformate in stupi de productie (FB).

roirea

sus

---

 

roiuri timpurii

In cazul in care nu urmarim valorificarea culesului de la salcam nu este recomandabil sa avem in primavara familii prea puternice deoarece acestea vor intra curand in frigurile roitului. Se impune deci formarea de roiuri artificiale care sa preia surplusul de albine si puiet de la fiecare FAB puternica, asigurandu-le astfel un ritm de dezvoltare mai incetinit, creand perspective pentru amplificarea culesurilor tarzii etc. Din toate familiile care au mai mult de 4 faguri bine ocupati cu albine se preiau fagurii cu albine excedentari si se formeaza, prin stolonare, roi pe 4 faguri care primesc matci (de la nucleele de rezerva sau din cele iernate in afara ghemului), protejate in colivie, care vor fi eliberate dupa 24 de ore. Daca inainte de cules unele familii devin prea puternice vor fi folosite ca material biologic pentru cresterea matcilor si formarea altor roiuri.

Daca ne ocupam cu cresterea timpurie a matcilor, cu 15 zile inaintea demararii lucrarilor, este bine sa ne ocupam si cu cresterea trantorilor dintr-o familie recordista.

roirea

sus

---

 

roiuri extratimpurii

In lipsa matcilor de rezerva iernate in nuclee si numai in conditiile unor culesuri tarzii si a existentei unor familii extrem de puternice (conditii greu de atins in zona noastra), se pot forma roiuri cu matci iernate in afara ghemului (din 3-4 familii = 1 roi). Metoda reuseste numai daca aceste categorii de roiuri se formeaza imediat dupa zborul de curatire, pentru ca de regula, dupa 1-2 zile calde care au permis efectuarea zborului de curatire urmeaza o perioada de 10-15 zile mai reci care nu permit zborul (formarea timpurie impiedicand depopularea roilor). Aceasta operatie e mai bine sa o efectuam toamna, prin iernarea matcilor in stupi pepinieri, dupa stabilirea unui plafon minim de putere care sa ne asigure cele patru rame bine acoperite de albine in primavara. Cu tot ceea ce depaseste acest plafon, intarim nucleele cu matci de rezerva pentru a intra in iarna ca FAB.

roirea

sus

---

• primul roi cu matca varstnica se formeaza atunci cand in botci apar larve de 3-4 zile;
• la capacirea primelor botci se face prima divizare impartind cuibul familiei in doua jumatati egale, repartitia albinelor intre cele doua jumatati facandu-se cu ajutorul unui panou sau prin apropierea ori departarea unui dintre stupi;
• dupa 3-4 zile, si dupa ce stupii noi au fost indepartati progresiv, se face o noua divizare a fiecaruia dintre ei, albinele culegatoare impartindu-se prin folosirea acelorasi principii.

---

 

Metoda divizarii

Familia de albine se imparte in doua parti egale sau de puteri diferite.

Divizarea simpla

Metoda inmultirii prin divizare nu este considerata a fi buna intrucat colonia ramasa orfana ia in crestere larve mai mari de 24 de ore. Daca vom lasa insa familia fara matca pe vechiul loc, in vederea preluarii culegatoarelor, si daca vom distruge primele botci capacite lasand pe cele necapacite, si aceasta metoda poate fi considerata acceptabila, intrucat vor iesi matci de calitate.

Roirea artificiala prin divizare simpla este procedeul cel mai simplu de formare a unui roi si consta din divizarea unei singure familii de albine puternice. Se va cauta in care diviziune este matca iar diviziunea ramasa orfana va primi o noua matca imperecheata sau o botca capacita. Lucrarea se recomanda a se efectua imediat dupa culesul de salcam si apicultorul poate realiza o dublare a efectivului.

Varianta canadiana (Schaffer)

Coloniile de albine se stimuleaza puternic cu 7 kg de miere cu pastura astfel incat la jumatatea lui aprilie fiecare colonie sa ocupe complet cate 2 corpuri. Spre sfarsitul lui aprilie coloniile foarte puternice se divizeaza, dand roiurilor fara matca matci pastrate in afara ghemului sau pastrate in stupii pepinieri. Roiul fara matca va fi format cu 4 faguri cu puiet capacit in eclozionare si cu albina tanara acoperitoare. Pentru a avea siguranta ca pe acestia nu se afla si matca, albina de pe ei va fi scuturata pe o panza in fata stupului, corpul cu fagurii cu puiet capacit fiind asezat deasupra corpului cu matca, izolat cu gratie Hannemann. A doua zi, seara, cand toti fagurii de sus sunt ocupati cu albina, albina si fagurii din cuibul de sus va fi transvazata in alti stupi care se vor deplasa pe o noua vatra unde vor primi noile matci in colivii automate.

roirea

sus

---

 

Metoda mutarii

FAB se amplaseaza pe un alt loc cu toti fagurii de puiet capacit si albina tanara; acestei unitati i se introduce dupa 24 de ore, inainte de venirea noptii, o matca imperecheata sau o botca capacita si protejata. Matca cu fagurii cu puiet necapacit ramane pe vechiul loc cu albina zburatoare. Cuibul se reface cu faguri artificiali, care in conditii de cules intens sunt claditi in 2-3 zile, familia comportandu-se asemanator unui roi natural. Metoda mutarii are mai multe variante.

 

Metoda mutarii simple

A => B; B => alt loc; N => A

Este recomandata pentru prevenirea roirii. Se bazeaza pe impartirea familiilor in grupe de cate doua familii A si B familii care sunt foarte puternice (pot fi chiar si in frigurile roitului).

Aducem apoi un stup nou N curat si gol, cu urdinisul inchis, pe care il asezam langa familia A, careia i se inchide si ei urdinisul si luand ramele una cate una, maturam in stupul N albinele si matca. Ramele maturate de albine le punem inapoi in stupul din care le-am scos, urdinisul ramanand in continuare inchis. Stupul A fara albina va fi mutat in locul stupului B, i se deschide urdinisul (A -> B) si i se da o matca imperecheata in cusca pe care o eliberam dupa 24 de ore, sau o botca capacita (dupa 48 ore). Aceasta metoda da rezultate foarte bune la familiile puternice si sanatoase, activandu-le si mai mult si asigura o inmultire de 50 % fara prea multe pregatiri.

Albinele cu stupul B se muta pe un alt loc in stupina, care va insemna locul ei definitiv. B -> alt loc.

Pe vechiul loc al familiei A asezam stupul nou, care contine numai albinele pe care le-am maturat si care au venit astfel pe locul lor de la inceput. N -> A. Roiului format pe locul A va primi doua rame cu provizii, rame goale si rame cu faguri artificiali. Daca privim cele trei familii de albine, fiecareia ii lipseste ceva. In cateva zile insa toate vor reveni la normal.

Varianta Taranoff

Consta din:

Varianta intensiva

Varianta intensiva (descrisa de Dascalescu) presupune scuturarea a cate 2 rame cu albina tanara pentru fiecare roi, numarul acestora fiind direct proportional cu numarul de faguri cu puiet existenti in familia donatoare, de la fiecare FD putand obtine cate 3 roi (la sfarsitul lui mai), care vor primi matci imperecheate sau botci in eclozionare. Pregatim mai intai compartimentele ce vor prelua roiurile (1 rama miere + 1 rama cladita, luate din alte familii). In jurul orei 9-10 a.m., izolam matcile din FD si impartim toate ramele in cate trei parti, fiecare parte fiind scuturata de albina in cate un nucleu. Albina zburatoare se va intoarce la vechiul loc, unde vor fi inapoiati si fagurii de pe care a fost scuturata albina, urdinisul reducandu-se la aproximativ 1 cm. Spre seara, asezam definitiv nucleele pe vatra si altoim botcile fara protectie sau aducem matcile imperecheate in custi prevazute doar cu o pasta de serbet. Matca este primita in proportie de 99% chiar daca in ziua formarii roiului este eliberata pe fagure, sau daca e neimperecheata. Dupa ce am constatat ca matca e buna si oua, intarim roiurile cu puiet capacit din familiile care au cedat albina tanara, sau de la alte familii, acestea primind in loc fagurii cu oua ce au apartinut roiurilor.

Metoda de roire prin mutare simpla, varianta Taranoff, si varianta Dascalescu (cu recomandarea temperarii, adica formarea a maxim 2 roi prin scuturare), pot fi practicate cu succes ca metode de prevenire a roirii.

roirea

sus

---

 

Metoda stolonarii

Roiul stolon se formeaza pe un corp intreg si un magazin de recolta, cu fagurii cu albina si puiet in exces de la coloniile ce risca sa roiasca (mentinandu-le active), colonia nou formata putand valorifica din plin culesul care urmeaza. Prevenirea roitului se poate face prin diverse metode de roire artificiala (intarirea altor colonii slabe, a roiurilor nou formate, prin divizare, ingradirea ouatului matcii cu 10 zile inaintea culesului - atunci cand se practica apicultura stationara, neexistand decat un singur cules etc.)

Stolonarea clasica

Roii stoloni, mai ales cei formati inaintea culesurilor este bine a se forma cat mai puternici (pe 10 rame), sau pe cate 2-3 faguri cu puiet capacit, albina tanara insotitoare, o matca fecundata de la rezerva, la care se mai adauga 2 rame cu pastura si miere cu albina insotitoare + albinele scuturate de pe alte 2 rame cu puiet necapacit. Se da apa necesara in partea de jos a unui fagure (un lat de palma), se impacheteaza bine si se reduce urdinisul la un 1 cm. Matca se da in cusca sau sub capacel si se elibereaza dupa 24 de ore, punand in prealabil un capacel de ceara la orificiul de iesire al custii. Daca nu avem matca imperecheata, adaugam dupa 48 de ore de la formare o botca capacita. Daca roiurile sunt formate pe mai putine rame ne vor da mai mult de lucru. A se avea in vedere a nu se lasa roiul nou format sa-si creasca singur matca intrucat aceasta nu va fi de buna calitate. Ramele cu puiet si albine scoase din familii pot fi stropite cu sirop in care s-a adaugat cateva picaturi de colonie sau alta esenta puternic mirositoare. Ramele diferitelor familii vor fi lasate mai distantate timp de 5 minute, dupa care se vor unifica, odata cu unificarea mirosurilor.

Roii stoloni formati inaintea culesurilor sunt asezati langa stupii mama, si dupa acceptarea tinerei matci vor fi unificati seara, prin suprapunere, folosind metoda cu ziar, avand asigurata unificarea mirosurilor cu o seara inainte (folosind tampoane de vata imbibate in esenta de melisa, parfum sau Reginal). Matcile disponibile, cu cate 1-2 faguri cu puiet si hrana, se trec la rezerva in stupul pepiniera. Daca dupa cules coloniile risca sa intre in frigurile roitului, din coloniile foarte puternice se mai pot forma roi stoloni provizorii, cu matcile de la rezerva din stupii pepinieri, iar operatia de unire se va repeta la cel de-al doilea cules.

Stolonarea colectiva

Din fiecare FAB puternica scoatem 1- 2 rame cu puiet capacit, bine acoperite de albine, fara matca. Ramele pline cu albine se aseaza intr-un stup gol cu urdinisul inchis la inceput pentru a nu se depopula. Roiul se formeaza apoi din 4 rame, bine acoperite cu albine, dintre care 2 cu puiet si 2 cu miere si pastura. Dupa 2-3 ore, in roiul nou format se introduce o matca tanara imperecheata, intr-o colivie inchisa si dupa 24 de ore se aplica pe gura coliviei capacelul de ceara perforata.

roirea

sus

---

 

Alte metode

Metoda nucleelor

Este buna dar exista pericolul infestarii cu diferite boli ale puietului. Pentru aceasta, familiile donatoare trebuie sa fie perfect sanatoase. A se citi si capitolele:

"Cresterea reproducatorilor" si "Ameliorarea albinei"

 

• asigurarea matcilor imperecheate la data fixata;
• asigurarea ambalajului si a hranei (in ziua primirii matcilor se verifica ambalajele pachetelor pentru a nu avea gauri si se umplu cu sirop (1:1) hranitoarele tip, cu o palnie prin orificiul mare, dupa care se inchide orificiul si se cositoreste ori se ceruieste cu ceara in care s-a turnat 5-10% ulei);
• se desfunda daca este cazul cu un ac cele 3-5 orificii mici de alimentare si se mai pregateste o palnie mare de carton si un cantar pe care poate fi instalata comod lada-pachet.

• se fixeaza colivia cu matca cu sau fara albinele insotitoare in partea superioara a laditei de ambalaj;
• se pune ladita pe cantar, se stabileste greutatea ei si se adauga greutatea contractata a roiului;
• se cauta matca familiei donatoare si se pune provizoriu intr-o ladita, impreuna cu fagurele pe care se gaseste;
• prin palnia montata deasupra pachetului se scutura albinele de pe fagurii familiei temporar orfanizata pana ce cantarul s-a echilibrat avand grija a se lua cu precadere albinele de pe fagurii cu puiet;
• se inlatura palnia si se monteaza prin gura pachetului hranitorul introducandu-l cu orificiile mici in jos in lacasul special;
• se monteaza apoi capacul peste hranitor si se prinde cu cuie;
• se introduce fagurele cu matca in familia donatoare si se reorganizeaza cuibul;
• roiul pachet este gata format si se trece la umbra.

• stupii destinati roiurilor pachet trebuie sa aiba cate 5 faguri artificiali fiecare;
• se aduc pachetele si se repartizeaza seara langa fiecare stup;
• se inlatura capacul pachetului, se scoate hranitorul si colivia cu matca;
• se desface capacul coliviei dupa care cusca cu matca se introduce in stup scuturandu-se usor tot continutul pachetului in stup.

 

Metoda roirii prin scuturare

 Cand stupii sunt foarte puternici si culesul intarzie, se i a o parte din albina, formandu-se cu ea un roi artificial ce se va transforma foarte curand intr-o colonie de productie. In acest scop se izoleaza matcile de la 2-3 stupi de la care se ridica cate 3-4 rame cu puiet larvar in vederea perierii albinei acoperitoare intr-o roinita facuta din panza metalica, dupa tehnica descrisa la formarea roiurilor la pachet. Albinele scuturate (circa 2,5-3 kg) vor sta la umbra timp de 48 de ore, asigurandu-le hrana intr-un hranitor. Dupa trecerea celor 48 de ore li se da matca straina imperecheata, in colivie automata, punand roiul intr-un stup cu 2 faguri cu miere si unul cu pastura, restul spatiului umplandu-l cu faguri artificiali.

roirea

sus

---

 

 

Roirea naturala

Denumirea de "roire" vine de la una din fazele procesului de inmultire care se desfasoara sub forma multitudinii de albine in zbor, cu una sau mai multe matci si trantori care formeaza in aer o formatie globulara "roiul" in drumul de la stup la locul de popas provizoriu sau definitiv.

• la producerea de roiuri artificiale sa nu se foloseasca familii roitoare;
• matcile din stupina sa fie tinere;
• cuibul cu puiet sa fie largit la timp, astfel ca matca sa nu inceteze ouatul;
• albinele sa aiba faguri artificiali (2-3 in mijlocul cuibului) si rame claditoare;
• ventilatia sa fie suficienta;
• in cazul existentei golurilor dintre culesuri suprapopularea va fi franata prin scoaterea de faguri cu puiet si albina, formand roi artificiali din 2-3 familii, suficient de puternici pe 5-6 rame, fagurii scosi fiind inlocuiti cu faguri artificiali.
• In situatia in care familia a intrat in frigurile roitului:
  • facem un roi cu matca batrana, pe trei rame cu puiet capacit si 2 rame cu provizii;
  • din ce a ramas mai facem doi roi lasand in fiecare 2-3 botci din cele mai frumoase (acestea putand participa cu succes la culesul de floarea soarelui);
  • daca roiul a iesit, sa-l asezam in locul stupului din care a plecat, stupul de baza fiind mutat in alt loc; 
  • cea mai simpla metoda de iesire din frigurile roitului este mutarea stupului pe alt loc si lasarea pe vechiul loc a matcii, a doi faguri cu de toate, intr-un stup nou completat cu faguri artificiali.

 

roirea

sus

---

 

Verificarea prezentei matcii

Pentru gasirea matcii roiului si verificarea daca este imperecheata (roi primar), se intinde sub roinita o carpa neagra. Matca oricarui roi primar, desi se afla in ciorchine, produce oua care cad printre albine pe carpa neagra, unde se pot vedea usor, caci ele sunt albe. In cazul in care roiul este secundar sau tertiar acestea nu vor putea fi vazute, iar daca sun prezente mai multe matci fiecare matca va avea grupul ei sub forma de ciorchine.

roirea

sus

---

 

Roiul si roirea

Folosind mierea luata in gusa la plecare si rezervele de proteine acumulate, in cateva zile albinele roiului cladesc in locul ales ca locuinta multi faguri noi, in care matca incepe sa-si depuna ouale. Este bine a folosi din plin aceasta energie sporita si sa dam roilor prinsi cat mai multi faguri artificiali, roii naturali avand avantajul sanatatii si posibilitatii tratarii de varroa in conditii ideale (lipsa puietului).

Roirea este o insusire ereditara variabila a coloniilor influentata de o serie de conditii de ordin intern si extern, care pot fi modificate sau chiar inlaturate de apicultor. Printre conditiile interne se numara si stimularea indelungata facuta de apicultor, lipsa spatiului, predominarea albinei tinere, aparitia somajului etc. La factorii externi putem mentiona: supraincalzirea stupilor, aerisirea necorespunzatoare, ploi dese si scurte urmate de culesuri moderate (nectarul diluat avand nevoie de mai multi faguri in cuib - pentru rasfirare) etc. De mentionat ca asezarea prea apropiata a stupilor face ca zumzetul caracteristic roitului sa devina un excitant pentru intreaga stupina.

Roirea are loc atunci cand primele botci cu larve luate in crestere au fost capacite (la 9-10 zile de la depunerea oualor. Majoritatea roiurilor ies atunci cand soarele bate direct in urdinis, la o temperatura de 20-25 grade Celsius. Sub 16 grade Celsius albinele nu roiesc niciodata. O umbrire a urdinisurilor sau o asezarea a urdinisurilor catre nord-est scade procesul roirii.

Pentru prevenirea roirii este indicat a folosi stupi de mare capacitate, bine aerisiti, cu faguri numerosi, urdinisuri orientate spre est, matci tinere, faguri artificiali introdusi la timp, ridicarea periodica a unor faguri cu puiet capacit pentru formarea roilor stoloni, folosirea instinctului de acumulare, simularea roirii etc. Inmultirea coloniilor neroitoare este cea mai sigura si mai comoda metoda d prevenire.

roirea

sus