T

talpa gastii, tava de descapacit, tehnologie apicola, temperatura cuibului, termene lucari transvazare, tetraclorura de carbon, topitoare solare, toxicoza, transportul botcilor, transvazarea simplificata, transvazarea dubla, tratamente, trantorul, trantorita, trifoiul, tubii malpighieni, tubul acustic, tubul de sticla

Tehnica apicola

tehnici inlocuire regine

metode directe			metode indirecte (masuri, reguli)
cu botci	cu Reg imp		cu Reg imper		cu Reg neimp
a. cu orfanizare	surprindere	m Froisard	in colivii	colivii automate	met Root
introducere	pe urdinis	deasupra ram	var CP	in botci artizanale	met poloneza
var botci lib	met Alley	schimb R fg	var Titov	in fam bezm	cu anestezie
b. fara orfanizare	cu paharul	cu plicul	v Titov clasica	v alb tinere	v sc raport
varianta Reid	cu tubul	poloneza	v Snelgrowe	var Benton	cu reginal
variantaCP	cu apa	met Hristea	v Titov stup nou	var cu punga		vezi si "recuperarea fam bezm"
var degetar	cu miere	met Root	var Asprea	var unif miros
	cu nuclVechi	cu anestezie	mixta 1	mixta 2

sus

---

Talpa gastei

Numita si cione, coada leului, creasta cocosului, iarba flocoasa, somnisor, talpa gastei este o planta perena din familia Labiatae, avand flori roz asezate in coronite foarte numeroase de-a lungul ramurilor. Dintr-o singura samanta se formeaza pana in toamna o tufa care in primul an atinge 35 cm. Infloreste din iunie pana in august dand 200 kg miere la ha. Secretia cea mai mare de nectar are loc dimineata si seara. Mierea obtinuta de la aceasta planta este limpede, de culoare deschisa, cu gust usor amarui.

sus

---

 

Tava de descapacit

Tava este confectionata din tabla cositorita, de 0,5 mm grosime, avand marginile intarite cu sarma zincata. In peretii oblici ai acestei tavi sunt montate doua stinghii paralele, prevazute in partea superioara cu doua crestaturi.

sus

---

 

Tehnica apicola

Felul in care apicultorul se comporta cu albinele si cum le manuieste formeaza baza tehnicii apicole, tehnica care se invata atat prin teorie cat si prin practica. Cunostintele teoretice vor inlesni stuparului aplicarea justa a tehnicii la timpul oportun si numai in masura nevoilor.

La control apicultorul trebuie sa tina cont de evidenta si programarea lucrarilor, sa aplice o tehnica simpla, evitand controalele inutile si aplicand numai masurile cele mai practice, care ii usureaza munca si nelinisteste cel mai putin colonia. Executarea lucrarilor se va face diferit, in functie de tipul de stup cercetat, inainte de a deschide stupul urmarind putin activitatea coloniei la urdinis. Urdinisul va ramane totdeauna liber, pentru ca albinele sa-si continue nestingherite activitatea, iar primele rame ce vor fi cercetate vor fi cele din partea opusa cuibului. La deschiderea stupului se dau cateva fumuri de-a lungul intervalelor dintre rame, ca o adiere, evitandu-se folosirea fumului adanc intre faguri, pentru a nu nelinisti albinele. El se da astfel numai atunci cand se doreste parasirea fagurilor din corpul de sus in cel de jos. Exista situatii cand este interzisa folosirea fumului, cum este de pilda la cautarea matcii; altfel ea se sperie si se ascunde cu capul intr-o celula sau paraseste fagurii, putand fi gasita cu mare greutate si dupa o cercetare foarte indelungata. Un apicultor profesionist rareori foloseste fumul, dar are intotdeauna afumatorul aprins pentru situatiile de urgenta.

Lucrarile apicole au un decalaj de o luna fata de inceputul anotimpurilor. Cele de toamna incep in august, iernarea incepe cu luna noiembrie, primavara incepe in februarie, iar vara incepe in luna mai. Fiecare luna impune anumite lucrari care pot fi cunoscute accesand litera lunii respective.

Stupinele mari trebuie sa faca neaparat stuparit pastoral, iar cele stationare trebuie sa aiba asigurata o buna baza melifera.

sus

---

 

Tehnici de inlocuire a matcilor

Uneori, matcile necorespunzatoare sunt inlocuite de catre albine dar, de cele mai multe ori este nevoie, totusi, de interventia apicultorului. Inlocuirea matcilor necorespunzatoare este recomandat a se face cu matci imperecheate. Unii apicultori folosesc si matci neimperecheate sau botci gata de eclozionare. Matcile neimperecheate sunt acceptate mai greu.

Metodele de inlocuire sunt foarte numeroase, principala impartire fiind cea a metodelor directe si indirecte. O metoda universal valabila de inlocuire a matcilor - in orice conditii - nu exista, desi se cunosc si se folosesc numeroase metode mai simple sau mai complicate, fiecare dand rezultate bune numai in anumite conditii.

sus

---

 

a. Metode directe

Introducerea botcilor

Botcile sunt introduse pe o rama din mijloc, de preferat cu 48 de ore inaintea eclozionarii. Atunci reusita este de aproape 100%. Pentru protejarea botcilor este bine sa confectionam din plasa de sarma un invelis in jurul botcilor, ramanand deschisa doar partea de jos a botcilor (capacelul pe unde va ecloziona viitoarea matca). Marele neajuns al acestei tehnologii este faptul ca familia ramane fara puiet circa 20 de zile, si in plus exista riscul ca familia sa ramana fara matca.

Acceptarea botcilor gata de eclozionare reuseste aproape intotdeauna pe durata culesurilor de productie. Pentru a evita consangvinitatea sa cautam botci pentru grefat de la colegii seriosi.

Varianta botcilor libere

Metoda consta in introducerea unei botci in locul matcii necorespunzatoare dupa ce in prealabil familia a fost orfanizata pe cca 5-6 zile rupandu-i toate botcile formate. Este o metoda care da rezultate pozitive chiar in perioadele in care acceptarea este mai greoaie.

sus

---

 

Operatia trebuie facuta in plin cules, botca fiind altoita in corpul al doilea, matca tanara dupa fecundare ucigand-o pe cea tanara. La stupul multietajat sau vertical pe 2 corpuri se poate ridica in corpul de sus 2 faguri cu puiet necapacit cu albina acoperitoare, dupa care corpul de sus se izoleaza cu gratie Hannemann de cel de jos, altoind o botca si deschizand un al doilea urdinis. Dupa imperecherea matcii cele 2 corpuri se unesc. La orizontal gratia separatoare este asezata vertical, stupul fiind compartimentat in 2 compartimente, care se unifica dupa inceperea pontei tinerei matci.

sus

---

 

Varianta Reid

Apicultorul Reid din Noua Zeelanda recomanda inlocuirea matcilor batrane prin metoda botcilor mature protejate cu o bucata de furtun din plastic, fara a fi nevoie de nici o incercare de a gasi matca veche. Inainte de introducerea botcilor toate familiile au primit cate 9 litri de sirop.

sus

---

 

Varianta cu capacel de protectie

Botca se altoieste cu atentie sa nu fie strivita, pe marginea unui fagure cu puiet, la circa 12 ore dupa ridicarea matcii necorespunzatoare. La altoirea botcii capacite se strica inceputurile de botci crescute de familia orfanizata, inlaturandu-se si larvele din ele. Dupa altoirea botcii se aplica peste ea un capacel de protectie pentru 48 de ore. In zilele urmatoare se verifica eclozionarea si imperecherea.

sus

 

---

 

Varianta folosirii custii tip degetar

Cusca se suspenda vertical cu capatul de ceara in sus (gaurita cu un cui subtire), in zona centrala a spatiului ocupat cu puiet, ca si botcile. Fagurele vecin, cu rezerva de hrana, se mentine distantat spre a nu se strivi puietul, lasand posibilitatea adunarii mai multor albine langa botca sau matca, in scopul incalzirii botcii, respectiv hranirii si eliberarii matcii.

sus

---

 

In perioada marelui cules matcile imperecheate (care au stat in prealabil intr-un nucleu unde s-au obisnuit cu ponta fara sa se agite pe faguri) pot fi acceptate chiar prin eliberarea directa prin urdinis sau pe deasupra ramelor.

Noaptea este perioada cea mai favorabila pentru acceptare intrucat albinele sunt mai putin vigilente, esentialul fiind ca lipsa matcii sa nu fie mai mare de cateva minute, iar mirosul coloniei sa fie unificat cu cel al noii matci (cu 24 de ore inainte) prin punerea unui tampon cu vata imbibata intr-un parfum oarecare.

Desi nu sunt recomandate ca metode sigure este bine sa fie amintite:

Metoda prin surprindere

Consta in suprimarea matcii necorespunzatoare, uniformizarea mirosului albinelor si a matcii, hranirea din abundenta a familiei, dupa care se procedeaza la scuturarea intregii familii pe o planseta in fata urdinisului inchis pentru cateva minute, aruncarea tinerei matci in masa de albine complet dezorientate si deschiderea urdinisului, albinele si matca ocupand fagurii pusi la vechiul loc in aceeasi ordine cu cea ocupata mai inainte.

sus

---

 

Introducerea pe urdinis sau pe deasupra cuibului

Precautii:

Inlocuirea directa a matcii prin naclaire in miere

Matca tanara imperecheata se aduce in cusca de transport sau pe fagurele din nucleul in care a fost adapostita, in apropierea familiei ce urmeaza sa primeasca matca. Se cauta matca ce urmeaza sa fie inlocuita, se ridica de pe fagure si in acelasi loc se introduce matca tanara in stare libera, naclaita cu miere (provenita din stupul primitor). La aplicarea procedeului se foloseste cat mai putin fum. Verificarea acceptarii se face cu un vestibul de control sau dupa o saptamana.

sus

---

 

Metoda cu paharul

O alta metoda consta in orfanizarea familiei, perioada in care se introduce matca familiei intr-un pahar in care se misca pana oboseste. Introdusa direct pe fagure, matca nu se va mai misca si va fi primita cu usurinta de catre albine.

Varianta cu tubul de sticla

In amurg, dupa inlaturarea vechii matci, eliberam pe urdinis sau pe acelasi fagure de unde s-a ridicat matca veche, o matca tanara flamanda (tinuta in tubul de sticla 15-20 minute si apoi naclaita cu miere). Stupul nu se deschide 7-10 zile iar la urdinis se monteaza un vestibul de control.

Dezavantajul acestor metode este acela ca nu intotdeauna si nu toate familiile au aceeasi comportare.

sus

---

 

Metoda scaldarii matcii cu apa

Se afunda matca intr-un pahar cu apa distilata calduta, retragand-o dupa cateva secunde si asezand-o pe speteaza superioara a unei rame de cuib.

Varianta pulverizarii albinelor si naclairii cu miere a matcii

Dupa ridicarea vechii matci se pulverizeaza bine toata albina cu apa parfumata si dulce, cat si matca noua, care, naclaita bine cu miere, se introduce pe speteaza superioara a ramei de pe care s-a ridicat matca veche. Stupul se inchide si se lasa linistit 7-10 zile.

sus

---

 

Metoda poloneza de introducere directa

Se bazeaza pe folosirea mirosului de melisa asemanator matcilor, la 500 ml sirop dens de zahar adaugand 10 picaturi de esenta de melisa. Se pune in hranitor 250 ml si inainte ca albinele sa consume tot siropul se ia o matca tanara (chiar neimperecheata), se afunda cateva secunde in siropul ramas in pahar si se aseaza pe speteaza superioara a ramei din vecinatatea hranitorului, unde se toarna si restul de sirop. Matca e bine primita, se imperecheaza si lucreaza in acelasi timp cu matca veche, care dupa catva timp dispare.

sus

---

 

Metoda introducerii matcii cu nucleul nou format

Daca avem o matca de mare valoare si nu vrem sa ne asumam nici un risc, formam un nucleu cu 2-3 rame cu miere si puiet capacit in eclozionare, fara albine acoperitoare, introducem matca, inchidem nucleul si urdinisul nucleului pe care-l asezam deasupra unui podisor separator cu sita asezat deasupra cuibului sau il ducem intr-o camera incalzita unde va sta 2 zile pana la eclozionarea albinelor.

Metoda se foloseste mai ales in introducerea matcilor toamna, cand albinele primesc foarte greu matci noi. 

sus

---

 

Introducerea matcii impreuna cu nucleul din care provine

Intre nucleu si stupul care va primi matca se va pune o foaie de hartie perforata in cateva locuri cu un cui, dupa ce, in prealabil am omorat matca deficitara. Metoda poate avea mai multe variante.

sus

---

 

Metoda prin anestezierea albinelor

Pentru anesteziere putem folosi bile de 1-1,5 cm³ de azotat de amoniu (din cel folosit in agricultura ca ingrasamant, pe care il amestecam cu putina apa), pe care le uscam apoi la soare. Pregatim apoi jar puternic in afumator si punem pe el 3 bile de azotat de amoniu. Cand a inceput sa apara un fum alb pompam 8-9 rafale pe urdinis. Atunci cand bazaitul inceteaza  ridicam podisorul. Daca mai auzim un bazait slab mai dam 4-5 fumuri in directia bazaitului. Ştiind ca anestezierea dureaza numai cateva minute dam drumul matcii imediat dupa ce se instaleaza linistea deplina, si mai tinem deschis stupul pentru aerisire, pana observam ca albinele incep sa se miste, dupa care il inchidem. A doua zi la control, matca se va plimba linistita pe faguri.

sus

---

 

b. Metode indirecte de inlocuire

cu regine imperecheate

Matca se da in colivie, fara nici o albina insotitoare, colivia fiind asezata intre 2 faguri cu puiet necapacit, dupa 24 de ore inlocuind capacul coliviei cu o foita de fagure artificial sau cu serbet de zahar.

Cu ajutorul coliviilor de diferite tipuri

Oricare ar fi tipul de colivie folosit, se recomanda, chiar in prezenta unui cules in natura, instalarea unui hranitor cu sirop (care va preocupa albinele) si orfanizarea completa care consta din: indepartarea matcii existente si a puietului de orice fel (care se introduce in alte familii).

Varianta folosirii capacelului de protectie

Dupa orfanizarea familiei, matca se introduce sub un capacel de sita care se fixeaza intr-un fagure din mijlocul cuibului, zona cuprinzand puiet capacit gata de eclozionare. Dupa eclozionarea acestuia matca incepe sa oua iar dupa inceperea pontei capacelul se ridica etc.

sus

---

 

Varianta custii Titov unse cu miere

Introducem matca batrana in cusca si ungem cusca cu miere. Dupa 24 de ore scoatem matca si o sacrificam, in locul ei introducand noua matca, avand grija sa ungem din nou cusca cu miere, pentru ca matca noua sa aiba timp sa se linisteasca si sa capete miros comun. Dupa 24 de ore scoatem dopul de vizitare al custii si in locul lui punem o foita de ceara presata si gaurita pentru ca albinele sa poata elibera matca mai usor. Dupa 3-4 zile facem o revizie sumara si vom constata inceperea pontei.

Aceasta metoda poate fi folosita fara riscuri in orice perioada a anului.

sus

---

 

Varianta clasica

Colivia cu matca se aseaza pe un fagure cu miere si puiet in mijlocul cuibului, la 2-3 ore dupa orfanizare. Dupa 1-2 zile (in functie de comportarea albinelor) se deschide orificiul coliviei si se acopera cu o bucata de fagure artificial perforat din loc in loc. Inlocuirea reuseste intotdeauna in prezenta unui cules natural sau artificial inceput cu cateva zile inainte si continuat cateva zile dupa.

sus

---

 

Varianta Snellgrove de introducere a matcii tinere fara a cauta matca veche

In cazul in care matca batrana este greu de gasit se procedeaza in felul urmator:

Varianta inlocuirii matcii folosind cusca Titov si transvazarea familiei intr-un stup nou

Intr-un stup gol, pus in spatele celui caruia voim sa-i dam o matca noua, se pun toate ramele acestuia cu tot ce se gaseste pe ele, in afara de matca, aceasta fiind prinsa si omorata. In eventualitatea existentei botcilor, acestea sunt distruse. Stupul cu rame va fi acoperit cu o bucata de tifon si tinut descoperit timp de 1 ora, dupa care se va aduce noua matca in colivia cu capacel de ceara, care va fi asezata deasupra pe rame, catre mijlocul cuibului, ce va ramane, in continuare, tot descoperit. Stupul vechi se ridica de pe vechiul loc si se duce in alta parte iar pe locul lui se pune stupul nou. Albinele, simtindu-se orfane, vor elibera matca din colivie, dupa care totul va reintra in normal. Nu se foloseste fumul.

sus

---

 

Varianta albinelor tinere

In cazul in care facem roi numai cu albina tanara si rame cu puiet capacit, pastura si miere, tinem cusca Titov deschisa in nucleu, unsa pe dinauntru cu miere, pentru ca albinele sa o viziteze si sa capete mirosul lor. Dupa 24 de ore de la orfanizare, se scutura de albine, se distrug eventualele botci si se introduce matca tanara in cusca Titov scuturata. Dupa alte 24 de ore verificam situatia si punem dopul de ceara gaurita. Dupa 4-5 zile vom gasi matca in plina activitate.

sus

---

 

Varianta schimbarii raportului dintre albinele tinere si cele batrane

In cazul in care familia careia voim sa-i schimbam matca nu a ajuns in faza de bezmeticire, cu 2-3 zile inainte de introducerea noii matci, se vor ridica toti fagurii cu puiet necapacit fara albine si se introduc intr-o alta familie din care aducem la schimb faguri cu puiet capacit (ambele familii fiind perfect sanatoase, in stare a mentine bine acoperiti fagurii primiti). Albina tanara care va deveni preponderenta cat si prezenta unui cules natural sau artificial (200-300 ml zilnic), ne vor asigura o acceptare fara riscuri.

In cazul in care familia nu e pregatita corespunzator, sau familia este bezmetica ori are inceputuri de botci de salvare, matca nu va fi primita, indiferent cat de valoroasa ar fi.

sus

---

 

Introducerea matcilor folosind cusca de transport (Benton)

---

 

Introducerea matcilor in colivie automata

Apicultorul Ştefanescu recomanda introducerea matcii in colivie automata, dupa impartirea prealabila a unui stup puternic in doua compartimente etanse, colivia asezandu-se deasupra ramelor din compartimentul in care s-au asezat numai rame cu puiet capacit, langa matca fiind asezat un servetel impregnat cu alcool de 60 ⁰.

Comportamentul linistit al albinelor si algoritmul lucrarilor (2-4 botci de calitate superioara) ne indica o desfasurare normala a procesului schimbarii linistite a matcii.

sus

---

 

Cu ajutorul botcilor confectionate

Cu ajutorul calapodului pentru construirea botcilor artificiale, se toarna cateva botci dupa procedeul cunoscut, dar cu o lungime de 4-5 cm. Matca pe care doreste sa o introduca in familie sau in nucleu o pune in aceasta botca lunga, careia ii face in cap un mic orificiu. Cand matca a ajuns in capatul inchis al botcii, strange cu doua degete de capatul celalalt, turtindu-l, astfel ca matca ramane claustrata. Imediat lipeste botca la locul cuvenit pe un fagure. Matca incearca sa roada botca, albinele o ajuta si in timp ce ele se ocupa de eliberarea ei, aceasta capata mirosul familiei. Daca este imperecheata incepe in aceiasi zi ouatul, daca nu se va imperechea in zilele urmatoare.

In majoritatea cazurilor, folosind tehnicile obisnuite de pregatire (orfanizare etc.), aceasta metoda este incununata de succes.

sus

---

 

Introducerea sub protectie in familiile bezmetice

Varianta 1

Spre seara, acestea se transporta la 100-200 m departare de stupina si albinele se scutura de pe faguri. In stupina, pe locul familiei ridicate se aseaza un alt stup a carui matca se afla in colivie cu fagure perforat.

Varianta 2

In cazul in care matca nu este primita, familia bezmetica se scutura ca si in cazul precedent, in locul ei fiind asezat un corp de stup care are inauntru un hranitor cu sirop iar sub hranitor o matca introdusa in colivie. Stupul fiind lipsit de faguri, albinele cu gusile pline se strang in jurul custii. A doua zi se deschide stupul si daca albinele stau linistite stranse in ciorchine sub cusca, se poate inlocui capacul acesteia cu o fasie de fagure artificial perforata cu un ac. In zilele urmatoare matca este eliberata de familie si i se organizeaza un alt cuib.

sus

---

 

Temperatura cuibului

Temperatura din cuib este cuprinsa intre 33-35 grade Celsius (cu o umiditate relativa de 75-80%) si este asigurata printr-un consum mai mare sau mai mic de hrana. La 20 grade Celsius puietul piere in 11 zile, la 25 grade Celsius dupa 8 zile, la 27 grade Celsius albinele pot ecloziona dar mor imediat, la 30 grade Celsius eclozioneaza cu 4 zile intarziere, iar la 40 grade Celsius puietul piere in totalitate.

sus

---

 

Tetraclorura de carbon

Este folosita la tratarea polenului pastrat in vase din tabla alba, in bidoane sau sticle de culoare bruna, inchise ermetic. La fiecare vas, se introduce pe o farfurie, circa 25-30 g de tetraclorura de carbon, substanta distrugand chiar si ouale daunatorilor, fara a alerta sau schimba calitatea polenului. Dupa 24 de ore, polenul se intinde pe o masa acoperita cu hartie curata, pentru a se aerisi, apoi se inchide in cutii ermetice de metal sau pungi de polietilena. In alte tari polenul se pastreaza la rece, pus in bidoane si frigidere speciale, unde cu ajutorul zapezii carbonice (liofilizare), se coboara temperatura pana la – 50 grade Celsius.

sus

---

 

Toxicoza

Este o intoxicatie care apare atunci cand albinele sunt nevoite sa culeaga si sa aduca in stup nectar cu o proportie redusa de zahar (in anii secetosi). Intoxicatiile albinelor pot fi avea la origine cauze naturale sau umane.

sus

---

 

Transportul botcilor

Botcile pot fi transportate de la varsta de 13 zile (socotind de la ou), timp de 2-3 ore, daca au caldura si sunt tinute in pozitie verticala. Totusi, este mai bine sa se transporte oua. Pentru transport se poate folosi o cutie de carton, captusita cu vata, in care se aseaza botcile in pozitie verticala. Cutia se inchide, se inveleste cu grija pentru a se pastra caldura, iar familia care primeste botca este bine sa fie orfanizata cu o zi mai inainte.

sus

---

 

Tratamente

Primavara

Se fac tratamente obligatorii in urmatoarele situatii:

1. in stupinele unde a fost diagnosticata clinic sau prin examen de laborator boala;
2. in stupinele unde in anul precedent au evoluat:
1. loca europeana ,
2. americana sau
3. ascosferoza;
3. in toate stupinele pentru varrooza;.

Combaterea infectiilor supraadaugate provocate de bacterii, spiroplasme, ricketsii, micete si protozoare conditionat patogene se face cu: oxitetraciclina in amestec cu Micocidin si suc de ceapa.

In cazul in care in stupina apare diareea, se iau masurile ce se impun.

Toamna

In stupinele in care au evoluat viroze este obligatorie dezinfectia utilajului, a fagurilor de la rezerva si a vetrei stupinei. Bacteriozele (loca) se trateaza cu unul din urmatoarele medicamente: oxitetraciclina, locamicin, eritromicina. In cazul micozelor, pe langa tratarea cu micocidin igiena si dezinfectiile sunt obligatorii. Cel mai eficient tratament pentru parazitoze se face toamna, cu conditia ca, in timpul efectuarii ultimelor 2 tratamente sa nu mai existe puiet capacit in stup. Acest lucru este extrem de dificil din cauza temperaturii scazute care nu mai permite efectuarea tratamentelor pe baza de fumigatii. Protozoozele sunt boli conditionate de intemperii, hrana necorespunzatoare si mizerie, nosemoza, principala protozooza raspandita la scara mondiala, tratandu-se cu Fumidil B, Protofil sau inlocuitori pe baza de sucuri de legume cu fitoncide.

sus

---

 

Trantorul

Trantorul - dezvoltat direct din ovul, avand numai mama, este haploid si produce spermatozoizi fara o diviziune reductionala, in asa fel incat el nu face altceva decat sa multiplice fidel setul primar de cromozomi primit de la mama. Astfel, imperecherea unei matci cu un singur trantor este deosebit de nefasta, in scurt timp familia de albine fiind destinata disparitiei.

Trantorii se nasc pe cale partenogenetica, fiind fiii numai ai mamei lor, zboara in aglomerari (20-300) ce au forme de comete, cu capul orientat spre matca. Dupa imperechere cad paralizati, la imperecherea unei matci participand 5-15 trantori, pana la umplerea spermatecii. Uneori este nevoie de mai multe zboruri. Atunci cand ne ocupam cu cresterea matcilor este nevoie sa ne asiguram din timp existenta in stupina a unui numar suficient de trantori care sa transmita cele mai alese insusiri la descendenta. In acest scop se are in vedere cresterea trantorilor in coloniile tata.

Dezvoltarea trantorilor in celule tine 24 zile de la depunerea oualor. In primele 10-12 zile ei stau pe fagurii cu puiet unde sunt inca hraniti de albine. Dupa 12-15 zile ei devin maturi si se muta pe fagurii cu miere, unde se hranesc singuri, din cand primind inca de la albine o hrana bogata in proteine. Daca albinele ii ingaduie trantorii traiesc in stup si pe timpul iernii.

Zborul lor este de la ora 10 la 17, cei mai multi intorcandu-se pe la ora 15. in cautarea matcilor pentru imperechere zborul lor tine 10-45 minute. Virilitatea trantorilor depinde de felul in care au fost hraniti in stadiul larvar. Lipsa polenului din stup determina uneori albinele sa elimine larvele de trantori din cuib. Fara polen spermatozoizii nu se pot dezvolta integral. De aceea, se recomanda ca o colonie crescatoare de trantori sa nu creasca mai mult de 2000-2500 de trantori, avand grija sa stimulam cu hrana energo-proteica aceasta colonie.

Lipsa totala a trantorilor din stup nelinisteste colonia, care nu mai lucreaza cu aceeasi ravna ca atunci cand trantorii sunt prezenti langa lucratoare. Trantorii iau si parte la eliminarea unei insemnate cantitati de apa din nectar, contribuind la maturarea mierii, fac schimb de hrana cu albinele lucratoare (gusa unui trantore putand alimenta 30-40 albine) si au un oarecare rol la clocitul puietului (unii cercetatori sustin contrariul).

Limitarea trantorilor se face prin:

Iesirea trantorilor la zbor e determinata de:

Obtinerea trantorilor diploizi:

Prigonirea trantorilor

Albinele mai mari de 20 de zile , atunci cand in camp nu se mai gaseste cules, daca verile sunt reci si mai au nevoie de trantori pentru pastrarea caldurii, ii mai ingaduie; de indata ce caldura revine ele incep sa elimine puietul de trantor (atat pe cel larvar cat si pe cel capacit), ca mai apoi sa le refuze si trantorilor maturi accesul la fagurii cu miere. Trantorii sunt izolati pe fundul stupului , prin colturi, sau sus pe letisoarele superioare ale ramelor, albinele refuzand sa-i mai hraneasca. Celor care au iesit afara nu li se mai ingaduie intrarea astfel ca ei vor muri curand fie de frig, fie de foame.

Cele mai frecvente boli ale trantorilor sunt aspergiloza si puietul varos.

sus

---

 

Trantorita

Regina, chiar daca e tanara si frumoasa se poate epuiza din diferite cauze (epuizarea spermatecii, imperechere cu trantori deficitari, timp neprilenic pentru efectuarea mai multor zboruri de imperechere, imbatranire etc.) manifestarea epuizarii se poate observa atunci cand intalnim, pe langa oua de albine lucratoare, un numar prea mare de celule mici, in care albinele cresc trantori, ca si cum stupul ar avea albine ouatoare.

sus

---

 

Tubii malpighieni

Sunt glande renale de expulzare a substantelor daunatoare organismului albinei, alcatuite din celule poligonale, insirate in 150 tubulete lungi si subtiri ce absorb, distileaza si elimina substantele toxice din plasma hemolimfei in intestinul gros, functionand asemanator cu rinichii animalelor superioare. Toxinele eliminate sunt alcatuite din acid uric si diferite saruri nefolositoare.

sus

---

 

Tubul acustic

Este un tub de cauciuc, lung de 1-1,5 m cu ajutorul caruia, in timpul iernii, se verifica situatia albinelor in stup. Un capat al tubului se introduce pe urdinis pana sub ghemul de iernare, celalalt capat ducandu-se la ureche. Daca situatia este normala se aude un zumzet usor, uniform, ca un freamat. Cand albinele sunt nelinistite, se va auzi un sunet nervos (ascutit). In astfel de situatii trebuie sa intervenim cu provizii sau sa verificam daca nu au patruns soarecii.

sus

---

 

Tubul de sticla

Este folosit pentru prinderea matcii, fara ca ea sa fie apucata cu mana, stiut fiind ca, daca vom prinde matca cu mana, albinele simt mirosurile straine si pot omori matca. Are un diametru de 2 cm si o lungime de 12-13 cm, fiind deschis la ambele capete, la capatul rasfrant spre exterior legandu-se o rondela din panza metalica.

Tubul de sticla se aseaza peste matca de pe fagurele unde matca oua si, neavand loc de refugiu, ea se va urca in tub. Tubul va fi intors cu deschiderea in sus si astupat cu un dop de vata sau hartie. Tubul se va tine apoi la caldura corpului apicultorului (in buzunarul de la vesta sau de la pantaloni, pana ce matca se va reda coloniei pe fagurele de unde a fost ridicata ori va fi pusa in colivie.

sus