Pregatirea pentru iernare este una din cele mai importante lucrari ale apicultorului, de felul iernarii depinzand rezultatele anului urmator. Pregatirile de iernare trebuie incepute devreme (la sfarsitul lunii iulie) prin completarea rezervelor de hrana si prin stimulare (in lipsa culesurilor de intretinere).

La asezarea cuibului pentru iernare vor fi folosite doar doua treimi din numarul ramelor gasite ocupate in octombrie. În conditiile specifice tarii noastre iernarea cea mai buna se face afara, chiar in iernile geroase, cu conditia ca stupii sa fie puternici, cu hrana indestulatoare si de buna calitate, feriti de vanturi si bine adapostiti la exterior si in interior.

sus

---

 

 

Iernarea matcilor disponibile (ce prisosesc) se poate face in stupi special amenajati, denumiti pepinieri, fie in afara ghemului (nerecomandata). Matcile de rezerva pot fi iernate si pe 3 rame, in nuclee buzunar, langa coloniile da baza., sau deasupra unei colonii foarte puternice, ca nuclee mari sau mijlocii, mai ales daca podisorul separator este din placaj subtire sau panza metalica. De asemenea, iernarea a cate 3 nuclee mici de imperechere tip Fota, asezate intr-un magazin de recolta peste cuibul unei colonii foarte puternice, poate da rezultate multumitoare.

sus

---

 

 

Factori favorizanti:

Situatia atmosferica

Factori nefavorabili:

 

Din procesul digestiei raman reziduuri nefolositoare care sunt filtrate de tubii malpighieni (rinichii albinei) si trecute in punga rectala de unde sunt eliminate prin orificiul anal. Iarna, albina acumuleaza in punga rectala toate resturile alimentare, greutatea reziduurilor reprezentand pana la 46% din greutatea corporala a albinei. În punga rectala apa reziduurilor este eliminata cu ajutorul papilelor rectale iar neutralizarea alterarii se face cu ajutorul a 6 glande rectale, care produc catalaza. Cu cat glandele rectale vor produce mai multa catalaza, cu atat iernarea va decurge in conditii mai bune. Secretia lor este mai intensa la albinele tinere care nu au apucat sa-si faca zborul de curatire inainte de a intra la iernat.

sus

---

 

 

Intoxicatiile alimentare ale albinelor

Polenul, nectarul si mierea de mana pot fi uneori toxice. De asemenea, multe micoze, datorita ciupercilor duc al intoxicatia albinelor prin substantele toxice pe care le elaboreaza. Boveria bassiana sau Spicaria farinosa sunt tot atat de toxice ca si ciupercile Aspergillus flavus care provoaca impietrirea puietului.

de origine umana

cu substante chimice

Acestea au loc cu predilectie in apropierea combinatelor industriale (cele care prelucreaza minereuri feroase cum sunt cele de la Hunedoara si Resita, fabricile de ciment, caramida, sticla, centralele termoelectrice care ard carbuni de calitate inferioara, cele care prelucreaza minereuri de cupru sau plumb, pe o raza de 3 km in jur, mai ales atunci cand furnalele combinatelor nu au montate filtre de calitate.

Cele mai grave intoxicatii cu substante chimice (fungicide, acaricide, insecticide si erbicide combinate uneori cu arsenic, fosfor, clor, sulf etc.) au loc atunci cand se trateaza culturile, livezile si padurile cu anumite insecticide contra daunatorilor, fara sa ia masurile de prevenire legale. În astfel de ocazii, coloniile cele mai puternice au pierderile cele mai mari (din cele puternice pier 68%, din cele mijlocii 22%, iar din cele slabe 10%).

Cele mai primejdioase sunt tratamentele care au in componenta arsenic, fosfor, bariu si mai ales cele din combinatia fosforului cu clorul. Substantele foarte toxice sunt: aldrinul, hexatoxul (HCH cu o remanenta de 4-5 zile) si Detox 25 (cu o remanenta de 25 de zile). Mai putin toxic este DDT sub forma de Detox 5%.

Remanenta substantelor fitosanitare folosite la combaterea daunatorilor este variabila. Erbicidele, spre exemplu, au o remanenta de 5-6 ore, alte substante toxice au o remanenta ce variaza intre 8 si 25 de zile. În astfel de situatii se impune mutarea stupilor la cel putin 8 km. Daca, la 2-3 zile de la transport a survenit un timp cu ploi abundente, urmat de soare si caldura, albinele pot fi readuse pe vechea vatra.

 

 

Dozele de antibiotice administrate in exces distrug flora intestinala si deschid larg poarta microbilor si a ciupercilor primejdioase, provocand intoxicatii grave. De aceea, in cazul necesitatii folosirii lor trebuie sa stim cu precizie ce boala tratam si sa respectam cu strictete dozele indicate de prospect. Utilizarile sulfatiazolului , sulfaguanidinei si nosemakului, sunt interzise de normele UE si, in situatia in care sunt utilizate in exces, dau nastere unor grave intoxicatii nu numai la albine ci si la puiet.

 

Sunt provocate de:

Polenul produce intoxicatii cand provine de la plantele cunoscute ca toxice (familia Ranunculaceelor: floarea brosteasca, piciorul cocosului, bulbucii, omagul, nemtisorii de camp, degetelul rosu) sau de la altele al caror polen supus unor factori atmosferici isi modifica compusii devenind toxic.

Boala de mai este consecinta acestor intoxicatii, mai ales cand plantele mentionate se afla in masiv. Din a doua categorie fac parte: ceapa de samanta (in anii secetosi), tutunul (in cazul excesului de umiditate), tisa, castanul salbatic (la ploi abundente), teiul argintiu (la calduri prea mari in timpul infloririi). Boala de mai este consecinta unor astfel de intoxicatii alimentare.

 

Cand nectarul este produs de smirdar, rododendron, sau laur de munte, poate deveni si el toxic uneori. Mierea de mana desi este excelenta pentru consumul uman, atunci cand este lasata in stupi peste iarna, ca hrana exclusiva da intoxicatii grave, datorita continutului bogat in saruri minerale.

Este o intoxicatie care apare atunci cand albinele sunt nevoite sa culeaga si sa aduca in stup nectar cu o proportie redusa de zahar (in anii secetosi). Hranindu-se cu acest zahar sarac, hemolimfa nu mai contine elementul energetic necesar zborului, care este glucoza.

Cand albina pleaca la cules, glucoza din hemolimfa se epuizeaza, si ea se foloseste de rezerva de glicogen, care daca este consumata duce la intoxicatia sangelui si moartea insectei. Prevenirea si combaterea se face prin hraniri energetico-plastice.

 

Simptomele intoxicatiilor naturale

 

Prevenirea intoxicatiilor

 

La albine intestinul subtire este stomacul.

sus

---

 

 

Operatia se poate face utilizand o botca selectionata capacita, o matca virgina (metoda care da rezultate de multe ori negative), sau o matca gata imperecheata (cea mai recomandabila). Atunci cand se introduce o noua regina intr-un stup, chiar daca colonia este orfana, fara anumite precautii albinele omoara de regula regina straina. Introducerea se face de obicei plasand regina intr-o cusca prevazuta la iesire cu o anumita cantitate de pasta de zahar candi. Dupa cateva ore (cateodata 1-2 zile) albinele consuma pasta si elibereaza regina care, intre timp a fost hranita de albine prin sita custii, facandu-se schimbul de feromoni necesari pentru acceptarea ei de catre albine.

 

1. Sub forma de botca capacita

a. cu orfanizare

Colonia orfana este lasata sa-si faca botci pe care le capaceste (cel putin 6 zile de la orfanizare). Stricam botcile si ridicam laptisorul din ele si altoim o botca selectionata din care urmeaza sa eclozioneze in cel mult 2 zile o matca. Botca se altoieste cu manson de protectie. Operatia reuseste daca se face dupa terminarea culesului principal sau cand acesta e spre sfarsit.

Operatia reuseste daca se face in plin cules, botca punandu-se sus, in corpul al doilea al stupului vertical asa cum s-a aratat la altoire. Rezultate foarte bune se obtin la stupii verticali utilizand urmatoarea metoda:

 

Este o operatie grea dar, in cazul in care se iau unele masuri de precautie poate fi indeplinita cu succes.

 

3. Sub forma matcii imperecheate

Reguli de acceptare

Daca in colonie exista si albine batrane, lipseste culesul si exista tendinta spre furtisag, acceptarile sunt aproape imposibile, necesitand masuri cu totul speciale (introducerea pe timpul serii, tinerea urdinisului micsorat) in vederea eliminarii tendintelor de furtisag si crearii predispozitiei favorabile prin hraniri stimulative (cu cel putin 3 zile inainte si dupa acceptare). În cel mai rau caz, stimularea se va face cu cel putin o ora inainte, altfel, daca se va face in momentul introducerii matcii, aparitia hranei va produce o agitatie care se va transmite si matcii ingreuindu-i acceptarea.

Cu 2-3 ore inainte, spatiul de introducere din cuib intre 2 rame va fi intotdeauna largit la 2,5 cm, acolo adunandu-se albinele tinere pentru inceperea claditului.

sus

---

 

 

Dau rezultate mai ales pe timpul culesurilor de mare intensitate, cu conditia folosirii unor matci imperecheate, iar albinele sa nu observe disparitia matcilor proprii (orfanizarea durand doar cateva minute).

Matca tanara cu mirosul unificat cu cel al coloniei primitoare (cu 24 ore inainte prin stropire cu apa indulcita si parfumata, ori cu un tampon de vata imbibat cu parfum), dupa flamanzire (prin introducerea in tubul de sticla timp de 15-20 minute), este asezata intr-o colivie pentru a o avea la indemana (pe timpul uniformizarii mirosurilor, colivia sterilizata fiind tinuta deasupra ramelor coloniei primitoare). Se amenajeaza o planseta in fata urdinisului (la acelasi nivel cu scandura de zbor), se scot fagurii coloniei, se ridica matca batrana, se aseaza colivia cu matca tanara, se deschide colivia in vederea eliberarii si se scutura fagurii de albina peste colivia cu matca, completand cuibul cu fagurii scuturati. Albinele vor intra in stup impreuna cu matca, care, avand acelasi miros, va fi acceptata.

 

Este conditionata de anumiti factori:

 

E o metoda practica ce poate fi aplicata doar in timpul marilor culesuri, asezand noua matca exact pe acelasi loc unde a fost precedenta, dupa ce mai intai matcile au fost unse bine cu miere groasa, fiind nevoie si de unificarea mirosurilor (cum s-a aratat mai sus).

 

Închidem noua regina intr-un tub de sticla. Înlaturam vechea regina din stupul primitor. Umplem apoi tubul cu apa distilata calduta si dupa 10-20 de secunde eliberam apa, asezand apoi regina pe speteaza superioara a unei rame de cuib. Scaldarea inlatura pentru moment substanta de matca albinele neobservand schimbarea.

 

Este cea mai sigura dintre toate metodele, nucleul fiind format cu:

Nucleul primeste apa in celulele unui fagure si este dus intr-o camera bine incalzita, cu o temperatura de 30 grade Celsius, unde este tinut inchis timp de 2 zile. Dupa trecerea celor 2 zile, spre seara, se orfanizeaza colonia primitoare, si dupa 1-2 ore se stropesc albinele ambelor unitati cu sirop parfumat. Fagurii ocupati de nucleu sunt adusi dupa 30 de minute si sunt asezati la marginea ultimei rame din stupul gazda, putin distantati de ultima rama. A doua zi fagurii se vor apropia definitiv.

În cazul in care matca cu nucleul nou format se afla deasupra (la verticali sau ME), dupa 48 de ore inlaturam matca veche si schimbam rama separator cu panza dubla cu una simpla sau cu o foaie de ziar perforata, prin care albinele de jos pot lua contact cu cele de sus (facandu-se schimbul substantei de matca). Unificarea va fi definitivata peste 5-6 zile.

La stupul orizontal se poate folosi o diafragma etansa, si un urdinis alaturat. În noul compartiment vor fi adusi 4 faguri cu albina acoperitoare si, dupa o zi, noua colonie ramasa doar cu albina tanara va primi o matca in colivie automata prevazuta cu doua orificii de serbet. Dupa acceptarea deplina a noii matci, se inlatura matca batrana a coloniei invecinate si diafragma se inalta de pe fund cu 1 cm. Diafragma va fi ridicata definitiv dupa 4-5 zile. Aceasta metoda este recomandata a fi folosita la schimbarea tuturor matcilor batrane din coloniile puternice, fiind una din metodele cele mai sigure.

 

 Vara, pe la orele 18, se ia un plic de hartie pergament transparenta (nu de celofan), caruia in partea de jos i se fac cu un cui 15-20 orificii prin care albinele nu pot sa treaca. Se orfanizeaza stupul si se matura, in plic, o lingura de albine tinere de pe fagurele unde se afla matca ridicata, daca se poate chiar din cele din jurul ei. Rama se pune la loc, plicul se inchide si se pune undeva la umbra. Dupa 30 de minute, albinele din stup incep sa se agite. Introducem matca tanara in plic (fara albine insotitoare) si se observa daca albinele din plic o ling. Daca vor sa o atace, o retragem, reintroducand-o in plic dupa 15 minute. A doua oara va fi sigur acceptata. Plicul se aduce la urdinis si se prinde cu o piuneza sau un cui mic de peretele frontal, astfel incat fundul plicului cu orificiile lui sa fie in dreptul urdinisului. În jurul plicului se vor aduna albine ce bat din aripi, semn ca si-au gasit matca. Ele vor roade hartia si vor elibera matca care va intra in stup impreuna cu albinele.

 

Stupul orfanizat se deschide pe timpul zilei, avand grija ca ramele sa fie apropiate la maximum. Cu ajutorul unei linguri se ia putina miere din partea de sus a unei rame si o pastram in vederea ungerii noii regine. Atat podisorul cat si marginea de sus a stupului se ung cu vaselina pentru ca la ridicarea podisorului sa nu apara nici un zgomot. Cercetam apoi stupul crescator sau nucleul de imperechere, izolam regina in cusca si o plasam deasupra ramelor, avand grija ca albinele nucleului sau stupului sa aiba acces la sita pentru hranirea reginei. Cu o jumatate de ora inaintea introducerii, ridicam cusca pentru a o avea la indemana. Cand a sosit noaptea, ungem peste tot regina cu mierea luata mai inainte si, ridicand incet podisorul stupului orfan, pe deasupra ramelor, punem regina si cu multa atentie asezam podisorul la loc. Colonia nu va fi cercetata timp de 7-8 zile.

 

Se bazeaza pe folosirea mirosului de melisa care este asemanator matcilor. Se prepara 500 ml sirop in care se adauga 10 picaturi de esenta de melisa. Se dau 250 ml sirop in rama hranitor a stupului. Dupa consumarea unei parti de sirop, se ia o matca tanara (poate fi si neimperecheata), se afunda cateva secunde in siropul ramas in pahar si se aseaza pe speteaza superioara a ramei din vecinatatea hranitorului, unde se toarna si restul siropului. Matca este bine primita, se imperecheaza si lucreaza in acelasi timp cu matca veche, care dupa un timp va disparea.

 

Hristea recomanda urmatorul scenariu: seara cautam regina batrana si o inchidem intr-o cusca sau o ucidem; apoi, scotand ramele periem toate albinele inspre fundul stupului, in timp ce un ajutor stropeste cu un pulverizator cu apa zaharata peste grupul de albine aflat pe fundul stupului, in care punem si regina. În timpul operatiei urdinisul trebuie sa fie inchis si va fi deschis abia dupa 10 minute, cand credem ca albinele si-au ocupat din nou fagurii. Urdinisul se deschide putin, atat cat sa treaca 2 albine si aceasta numai pana dimineata.

 

Cele redate mai jos sunt luate din cartea Stuparitul, pag 520-521

 

Sunt mai sigure si mai putin complicate decat cele directe, dar cer folosirea unor dispozitive foarte variate ca forma, denumite colivii, confectionate din panza metalica, materiale plastice sau chiar simpla hartie.

În primele 24 ore matca va fi aparata de atacul albinelor, dupa care, apicultorul inlatura micul capac ce acopera orificiul de iesire plin cu serbet sau aplica un capacel de fagure artificial perforat. Una dintre cele mai bune colivii este cea dreptunghiulara, tip capac, cu zimti marginali care se infig pe fagure, prinzand sub ea matca. Pentru folosirea ei este nevoie sa scoatem insa un fagure marginal, facand astfel loc coliviei ce se va aplica pe fagurele mijlocas, cuprinzand sub ea celule cu miere, puiet capacit si celule goale. De pe acea portiune se perie albinele si, eliberand imediat matca, vom apasa capacul coliviei ai carui zimti marginali se vor infige pe fagure. Mica gratie Hannemann de pe latura superioara a coliviei ramane deocamdata inchisa cu oblonasul ei care se va elibera dupa 24 ore. Dupa alte 24 ore se scoate colivia si se aranjeaza la loc stupul. Matca este primita intotdeauna, caci intre timp a si inceput sa oua sub colivia protectoare, incat albinele o considera drept a lor. Exista insa si colivii la care nu se mai intervine, singura grija fiind ca, dupa 8-10 zile de la introducere, sa retragem colivia din cuib.

 

Metoda este asemanatoare cu cea a plicului descrisa la metodele directe, cu singura deosebire ca odata introdusa matca in ea, punga se rasfrange la gura, inchizand-o si prinzand-o cu piuneza in interiorul stupului, pe speteaza superioara a unei rame. Rama va fi usor departata de cea vecina, pentru ca nu cumva sa fie strivita matca, colonia hranindu-se inainte si dupa introducere. Dupa 8 zile se retrage punga roasa, in care timp matca a inceput de mult sa oua.

 

Consta in asezarea acestei colivii prevazuta cu 2 tuburi (unul mai scurt cu gratie Hanemann si unul mai lung fara gratie, ambele umplute cu serbet), intre 2 faguri putin mai distantati, pentru ca in golul format sa se adune mai multa albina tanara, care, obisnuit, primeste mai usor noile matci. Dupa 24 de ore de la introducere, albinele consuma serbetul din corpul scurt si patrund la matca, capatand acelasi miros. Eliberarea matcii se face prin orificiul lung, dupa 48 de ore. Stupul poate fi deschis dupa 6-7 zile.

 

Într-o colivie perfect curata si oparita cu apa clocotita, se introduce pentru 4-5 ore vechea matca, care va sta izolata in cusca, in propriul ei stup, colivia fiind plasata intre 2 rame distantate la 2,5-3 cm. Scoatem apoi vechea matca si o inlocuim cu cea noua, tinuta flamanda 20-25 de minute in tubul de sticla. Colivia se pune in acelasi loc si i se aplica capacelul de ceara perforata. La urdinis se monteaza pentru 2-3 zile vestibulul de control.

sus

---

 

 

Metode mixte

Metoda 1

Se orfanizeaza colonia a carei matca trebuie schimbata. A 2-a zi, din stupul orfanizat, se iau 25 albine tinere si 10 trantori, plasandu-i intr-o cusca de expediere prevazuta cu serbet de zahar si miere. Colivia se tine intr-o camera intunecoasa timp de 30 minute, dupa care se introduce o matca fecundata si marcata, lasand in intuneric colivia cu matca, albine si trantori inca 30 minute, dupa care este introdusa in stupul orfan si asezata pe golul unei rame claditoare din mijlocul cuibului, aici adunandu-se multa albina tanara pentru cladirea fagurasilor. Albinele din interiorul coliviei si cele din afara ei vor consuma serbetul si vor elibera matca. Este singura metoda in care matca este data cu albine insotitoare dar, ele sunt din propriul stup iar ridicarea si inchiderea lor nu a durat mai mult de o ora. Daca serbetul nu va fi consumat in mai putin de 24 de ore, albinele insotitoare vor fi atacate dimpreuna cu matca. Rezultate mai bune s-au obtinut atunci cand au fost pusi in colivie mai multi trantori. Stupul nu se va deschide decat dupa 7-8 zile.

 

Este folosita mai ales spre sfarsitul verii, cand culesul este foarte redus. La stupul caruia dorim sa-i schimbam matca se formeaza un nucleu buzunar cu urdinis separat, sau se aduce un nucleu de la rezerva si se situeaza in imediata apropiere a acestui stup. Nucleul se populeaza apoi cu albina acoperitoare, periata de pe toti fagurii cu puiet necapacit gasiti in colonia de baza, primind in total 3 faguri (1 fagure cu puiet capacit, 1 fagure cu provizii si unul cladit normal), ridicati din acelasi stup, impreuna cu albina acoperitoare. Dupa 2 ore acestui nucleu i se da o botca matura gata de eclozionare sau o matca imperecheata. Dupa inceperea pontei noii matci, colonia cu matca batrana se orfanizeaza si, dupa trecerea a 1-2 ore, se ridica putin diafragma (1 cm). Dupa 4-5 zile diafragma se va ridica definitiv. Este asemanatoare cu introducerea matcii cu nucleu nou format descrisa ca metoda directa, procentul acceptarii fiind tot de 100%.

 

Cercetatorul Jordan a pus la punct un preparat care sa asigure succesul acceptarii matcilor. Acest preparat se obtine din florile de mac gata inflorit. Se inlatura sepalele florii si petalele corolei, iar capsulele cu semintele necoapte, sunt taiate in felii subtiri care se cantaresc si se pun intr-o sticla cu deschidere larga, ca cele de lapte, in care se toarna o cantitate egala de alcool de 96%. Amestecul se pastreaza la intuneric 4 saptamani, agitandu-se continutul din cand in cand. Extrasul rezultat se filtreaza si se pastreaza la intuneric, intr-o sticla de culoare inchisa.

Matca se pune intr-o colivie automata, suspendata intre doua rame. Pasta de zahar ce umple partial orificiile coliviei se potriveste astfel ca matca sa fie eliberata in 24 ore. Pe o rondela de sugativa cu diametrul de 16-20 cm se imbiba 20 cm³ de Reginal (o lingura normala), sugativa asezandu-se deasupra coloniei, pe stinghiile superioare ale ramelor. Închidem si acoperim bine stupul. Dupa 4 zile se inlatura colivia automata si rondela. Mirosul produs de preparat este asa de puternic, incat devine dominant, mai ales in regiunea unde este colivia cu matca, putand fi simtita de apicultor in prima zi chiar si la urdinisul stupului. Datorita acestei metode simple si aproape sigure, apicultorii pot da o matca imperecheata unei colonii orfane in orice perioada a anului, metoda putand fi folosita chiar si in coloniile cu matci trantorite sau bezmetice.

sus

---

 

 

Cuprinde totalitatea uneltelor, obiectelor si constructiilor apicole care apartin si reprezinta intreaga dotare a unei exploatatii apicole. Printre acestea enumeram: masca apicola, centrifuga, masa de descapacit, tava de descapacit, halatul apicol, salopeta apicola, sortul apicol, manusile apicole, dalta apicola, afumatorul, peria apicola, scaunul apicol, lada de lucru, hranitoarele, coliviile pentru matci, uneltele pentru: insarmarea ramelor, fixarea fagurilor artificiali, extractia si conditionarea produselor apicole, colectarea propolisului, cresterea si transportul matcilor etc. În afara inventarului apicol, intr-o stupina mai sunt necesare si alte materiale si unelte ca: benzina, cazma, chit, ciocan, cleste, cuie, dalti, ferastrau, lopata, petrol lampant, rindea, sarma pentru insarmat rame, sapun, soda, topor, vopsele pe baza de ulei etc.

Cel mai bun inventar apicol consta in standardizare (folosirea aceluiasi tip de stupi, rame, roinite, capace, diafragme etc.). Tipul de stup ales se va procura cu toate accesoriile, avand grija dispunem din timp o rezerva de stupi goi cu toate accesoriile pentru formarea familiilor temporare sau ajutatoare permanente.

Apicultorul incepator nu trebuie sa porneasca dintr-o data cu o stupina mare, mai ales daca nu cunoaste deplin tehnica apicola.

sus

---

 

 

Actiune ce consta in inversarea corpurilor de stup in cazul stupilor divizibili. Aceasta actiune are drept scop crearea spatiului necesar pentru ponta matcii permitand albinelor sa-si dezvolte cuibul pe verticala. Aceasta operatie de inversare se poate repeta de mai multe fiind indicata si ca o masura de prevenire a roitului.

sus

---

 

 

Enzima a mucoasei intestinale care transforma zaharoza in glucoza si levuloza.

sus

---

 

 

În luna iunie infloreste zmeura (la munte) si teiul (la campie). Transportul la floarea soarelui se organizeaza la inceputul lui iulie. La floarea soarelui stupinele trebuie oranduite pe partea contrara laturii de unde a inceput in primavara, distanta dintre stupine fiind de cel putin 500 m. La lanurile care au o latime mai mare de 1000 de m stupinele se vor aseza pe toate cele 4 laturi ale lanului, pentru ca albinele sa se poata intalni la mijloc, polenizand astfel intreaga cultura.

Pe timpul caldurilor prea mari stupinele vor fi umbrite. La stupii cu funduri mobile, intre corp si fund vor fi montate 2 pene de lemn ce tin corpul mai ridicat cu 2 mm, usurand aerisirea. La stupii orizontali vor fi scoase din margini 2 scandurele de podisor, 5-6 nopti la rand, dimineata punandu-se la loc. Aerisirea stupului, ca metoda impotriva roitului, este eficace numai in cazul in care temperatura exterioara la umbra nu depaseste 30-32 grade Celsius. Daca ea este mai ridicata, printr-o bogata aerisire se realizeaza tocmai fenomenul contrar, caci astfel se introduce masiv caldura in stup. În astfel de zile se recomanda umbrirea si micsorarea urdinisurilor, marindu-se seara tarziu. La stupii ME se poate sparge cuibul, intercaland intre cele 2 corpuri cu puiet 1-2 corpuri cu faguri gata claditi.

În aceste luni (iunie-iulie), dupa fiecare extractie este indicat a se face cate un tratament impotriva Varroozei.

În a doua parte a lunii iulie se incepe completarea proviziilor de iernare si se incepe stimularea. În cazurile in care stupina este deplasata la un cules de mana, se retrag din cuib fagurii cu provizii (pentru iernare). Dupa terminarea culesului se extrage toata mierea si se refac cuiburile cu fagurii cu provizii de la rezerva.

Pentru pregatirea cuiburilor de iernare se controleaza toate coloniile, aranjand viitoarele cuiburi numai pe faguri de culoare inchisa. Se vor inlatura fagurii rau construiti si cu multe celule de trantor. Faurii noi claditi in care matcile au ouat se duc la depozit (nefiind buni de iernare).

Fagurii de la rezerva se stropesc cu apa si se sulfureaza, avand grija ca, in primavara, inainte de folosire sa fie spalati.

sus

---

 

 

Este un mic aparat pentru indepartarea albinelor care inlocuieste indepartarea albinelor prin scuturare simplificand lucrarea scosului ramelor cu miere. Este astfel facut incat arcurile actioneaza numai daca sunt impinse de catre albine de pe o anumita latura a podisorului izgonitor, albinele iesite de pe acea latura nemaiputand sa se intoarca in magazinul de recolta.

sus

---

 

 

Matca se izoleaza cu gratie Hannemann in corpul de jos (la stupii verticali) sau in partea opusa urdinisului (la stupii orizontali), cu toti fagurii cu puiet necapacit si faguri artificiali.

Dintr-o gratie Hannemann se face un cerc cu diametrul de 20 cm, cercul fiind prevazut pe margini cu o fasie de tabla colturata. Matca se izoleaza in interiorul cercului pe un fagure, langa care se apropie si se infige fagurele vecin. Colturile cercului patrund in cei doi faguri vecini, pana la fundul celulelor. Pozitia celor doi faguri va fi exact in dreptul urdinisului, in felul acesta matca ramanand o vreme mai indelungata fara ca albinele sa simta nevoia sa o schimbe.

 

Este conceput astfel incat izoleaza matca pe fagurele pe care se afla. Este confectionat din deseuri de tabla si plasa de sarma.

Exista si un izolator format dintr-o caseta metalica cu 2 fete ocupate cu gratii Herzog sau Hannemann in care incap 3 faguri claditi; unul cu puiet capacit, unul cu hrana si altul gata cladit pentru ouatul matcii. Caseta este inchisa de jur imprejur cu placi de gratie Hannemann, afara de partea superioara pe unde se introduc fagurii si apoi se ataseaza un capac pentru ca matca sa fie perfect izolata. Izolatorul astfel echipat se introduce in mijlocul cuibului. Daca colonia este hranita stimulent si este puternica, iar matca din izolator este tanara si fecunda, incepe sa oua chiar din prima zi. Izolatorul este folosit pentru a avea la timp larve de varsta precisa si de la familiile recordiste folosite pentru inmultire.

sus

---