F
facelia,
familiarizarea, faringele,
februarie, filme
cu albine, fitoncide,
flambarea, floarea
de pucioasa, floarea
soarelui, flora melifero-polenifera,
fluturele cap de mort,
fondul de asigurare,
fonduri europene,
folosirea botcilor,
fonduri europene,formolul,
forumuri apicole,
fotografii
apicole, fumul de par sau
pene arse, fundul stupului,
fumigene, furnici,
|
sus
Familiarizarea
Familiarizarea este o actiune
recomandata in cazul familiilor de albine mai dificile in privinta
cresterilor dirijate, mai ales la inceput sau sfarsit de sezon,
care consta in incredintarea cu 2-3 ore inaintea transvazarii
propriu zise, a leaturilor de crestere cu cupe noi si stropite
cu sirop unei familii orfanizate pregatite pentru startare sau
pentru crestere. "Albinele depun pe aceste leaturi
o substanta numita "de familiarizare"
care favorizeaza acceptarea lor in starter. Aceste substante
instabile dispar in totalitate dupa 15 zile" - dupa
cum precizeaza Gilles
Fert.
In cartea lui Ruttner,
la capitolul V Influenta factorilor de crestere asupra dezvoltarii
matcilor, autor K. Weiss, la pagina 97, gasim scrise urmatoarele:
"Nu exista nici un dubiu ca daca exista premize optime
pentru crestere se poate obtine o acceptare optima si fara familiarizare.
Desigur, este posibil ca albinele sa accepte in experiente de
crestere repetate botci pe care la inceput le refuzasera din
cauza unui material sau miros strain. Dar in practica astfel
de botci nici nu trebuie folosite."
sus
Familiile ajutatoare
(FA)
Familiile ajutatoare (FA) nu
sunt altceva decat nucleele de imperechere care au ajuns la
o dezvoltare suficienta pentru a fi transformate in familii
temporare sau de sine statatoare, fiind folosite la intarirea
familiilor de baza (FAB), la preluarea surplusului de albina
de la FAB sau la unificari, la iernarea matcilor de rezerva,
la formarea unor familii ajutatoare permanente (FAP) etc.
Generalitati
Pentru ridicarea potentialului
de lucru al FAB in perioadele culesurilor mari, unii apicultori
recurg la puterea de munca a unei alte familii de albine, careia
i s-a dat denumirea de FA. Toate tipurile de familii ajutatoare
pot fi folosite la cresterea fagurilor pentru fondul stupinei,
la dezvoltarea de primavara, la recoltarea polenului, la intarirea
FAB, la popularea nucleelor pentru imperecherea matcilor, la
verificarea potentialului matcilor in vederea selectiei etc.
Rezultatele sunt pe masura pregatirii profesionale, a imaginatiei,
initiativei si perseverentei apicultorului. Procedeul de intarire
a familiilor de albine de baza prin folosirea matcilor ajutatoare
reprezinta un interes deosebit in conditiile din zona de sud
a tarii noastre unde sunt necesare familii foarte puternice
chiar la inceputul primaverii, pentru folosirea culesurilor
timpurii (pomi fructiferi, salcam).
sus
Avantaje
-
ofera posibilitatea
uniformizarii FAB luand faguri cu puiet capacit
de la stupii predispusi sa intre in frigurile roitului,
faguri cu care formam FA pe care le vom intari ulterior;
-
creeaza
premisele cresterii cu usurinta a matcilor,
imperecherea, marcarea, verificarea si schimbarea lor;
-
da posibilitatea
ca fiecare stupina sa dispuna in orice moment de matci
de rezerva, contribuind din plin la lucrarile
de selectie;
-
da posibilitatea
iernarii in conditii optime, unificand
FAB cu matci tinere si sanatoase, metoda folosirii FAV (familiilor
ajutatoare vremelnice) fiind singura metoda de a obtine
rezultate bune in activitatea apicola.
sus
Formarea
FA
Folosirea familiilor cu matci
ajutatoare, in anul formarii sau in anii urmatori, este destul
de simpla, FA cedand fie puiet, fie culegatoare, fie unificandu-se
cu FAB. La sfarsitul culesurilor de vara, familia ajutatoare
fie este iernata langa FAB, ca FAP, fie, in calitatea sa de
FAV, se va unifica cu FAB pastrandu-se matca cea mai tanara.
Daca dispunem de matci imperecheate FA se pot forma chiar si
primavara. În perioada culesurilor de productie (de la salcam
si tei sau floarea soarelui), se recomanda roirea artificiala
prin stolonare.
sus
Metode
de valorificare FA
Dupa terminarea culesului
de la floarea soarelui, in majoritatea cazurilor familiile de
productie sunt epuizate, atat de la culesul propriu zis cat
si de transportul la mare distanta. Dupa 3-4 zile de la asezarea
pe vatra stupii vor fi pregatiti pentru iernare, facand un control
amanuntit tuturor familiilor de productie, cu ocazia caruia
stabilim masurile care trebuie luate in consecinta si cate familii
au nevoie a fi intarite sau sa li se schimbe matcile.
La aceasta data nucleele pot
fi impartite in:
-
Nuclee
foarte dezvoltate
(compuse din 8-9 rame cu puiet, miere si pastura), ce vor
ierna ca familii independente, iar in anul urmator vor fi
tratate ca FAB.
-
Nucleele
normale (compuse
din 4-5 rame, de obicei 3 rame cu puiet, de toate varstele),
ce vor fi folosite pentru intarirea familiilor de productie,
prin unificarea lor (spre sfarsitul lui septembrie), folosind
metoda foii de ziar perforate.
-
Nucleele
slabe in cazul in care ramanerea lor in urma
nu se datoreaza unor cauze obiective (cum ar fi neimperecherea
matcii din prima serie de botci) unifica intre ele. În
caz contrar, sunt iernate cate doua in aceeasi cutie, fiind
pastrate peste iarna ca matci de rezerva sau viitoare FAB.
sus
Metoda
FAP
FAP este o prescurtare a
cuvintelor: "
familii
ajutatoare permanente", constituind
o supapa de siguranta pentru pastrarea echilibrului in FAB pana
la aparitia culesului principal. La aparitia culesului FAP sunt
mutate pe alte locuri (primind
in hrănitoare cu apă pentru 2-3 zile), cedand familiilor
de baza vecine culegatoarele, contribuind astfel la sporirea
productiei. În aceleasi timp, pentru a usura cuibul coloniei
de baza, care nu trebuie sa fie ocupata cu cresterea de puiet
deschis in timpul culesului, din FAB se scot fagurii cu puiet
deschis si sunt cedati (fara albina insotitoare) familiei ajutatoare,
primind in loc faguri cu puiet capacit.
sus
Metoda
FAV
Familiile ajutatoare
vremelnice (FAV) sunt formate in fiecare an dupa culesul
principal de la salcam, prin divizare sau stolonare, rolul lor
fiind ca pana in toamna sa se dezvolte independent. La finele
lui septembrie inceputul lui octombrie fiecare FAV se va uni
cu o FAB, in vederea schimbarii matcii varstnice si neproductive.
FAV va fi prinsa in evidenta purtand numarul FAB plus o litera
mica (cum ar fi 7n), hotarandu-ne pana in octombrie daca o vom
unifica cu FAB sau va ramane ca FAP (familie permanenta). Numarul
individualizeaza familia si o va insoti chiar daca aceasta va
fi transvazata in alt stup. Literele mari sunt folosite pentru
individualizarea elementelor fiecarui stup (diafragme, colectoare,
elemente podisor etc.
sus
Metoda
FAT
FAT = familii
ajutatoare temporare. Metoda FAT se aplica in doua etape:
-
Etapa
pregatitoare - in
primul an de aplicare a metodei, termenele la care se efectueaza
lucrarile si tehnica folosita sunt aceleasi ca cele descrise
ca metode FAV, fara a se mai proceda insa la unificarile
de toamna. FAT sunt ause la iernat ca familii independente,
(pe cel putin 0,8-1 kg albina si 10-12 kg miere), cate doua
in acelasi stup, despartite de diafragma etansa.
-
Etapa
propriu zisa - la sfarsitul iernii se urmareste
intensificarea cresterii extratimpurii de puiet in ambele
familii. La inceperea culesului principal, FAB se unifica
cu FAT iar matca FAT sau FAB se opreste pe vatra, refacandu-se
si iernand ca si in anul precedent. Metoda este extrem de
elastica, ajutorarea FAB putandu-se face doar prin cedarea
culegatoarelor familiilor ajutatoare. În situatia in care
practicam stuparitul pastoral si dispunem de mai multe FAT
decat cele de baza, care vor pleca la cules, se recomanda
ca fiecare FAB sa preia culegatoarele de la 2-3 FAT. Se
subintelege ca in cazul practicarii acestei metode stupii
trebuie sa aiba spatiu suficient, iar apicultorul trebuie
sa ia toate masurile ce se impun pentru prevenirea roirii.
sus
FAV
timpurii in acelasi stup
La stupul vertical
se foloseste procedeul
Demaree urmat de aplicarea tehnicii Snellgrove,
ori se aplica una din metodele de formare a roiurilor timpurii:
cu matci iernate in afara ghemului, cumparate ori crescute in
stupina proprie.
În stupul orizontal
pe 22 rame, se aplica acelasi procedeu, roiul
fiind de regula format prin metoda stolonarii, fiind gazduit
intr-un compartiment anume amenajat in interiorul stupului.
Amenajarea compartimentului
FAV
Cu ajutorul unei diafragme
etanse inaltate, amenajam un compartiment de 6 rame in partea
urdinisului mic si a celui superior al stupului, compartiment
care va avea si podisor propriu, pentru o perfecta izolare a
celor 2 unitati. Compartimentul mic va fi vopsit cu o alta culoare
pentru a se elimina orice risc in dezorientarea matcii la inapoierea
de la zborul de imperechere. În diafragma inaltata practicam,
la 5 cm de speteaza superioara si la mijloc, un orificiu de
2 cm, care se poate inchide si deschide cu ajutorul unui capacel
de tabla, prins intr-un cuisor, orificiu necesar la unificarea
celor doua familii, in mijlocul diafragmei decupand o fereastra
de 10 x 20 cm peste care aplicam o plasa de sarma, de o parte
si de alta, fereastra ce este necesara la uniformizarea mirosului,
conditie obligatorie la unificarea familiilor.
Diafragma va fi inaltata cu
2 cm cu ajutorul unei speteze, ce ajuta la separarea celor 2
podisoare. De asemenea, pe fundul stupului si pe peretii laterali,
diafragma se va fixa cu ajutorul a 3 fasii de cauciuc, realizand
astfel o etanseitate perfecta.
sus
FAV
adapostite in stupi diferiti
Pe timpul culesului de la rapita
formam un nucleu stolon pe 4 rame (2 rame cu puiet capacit cu
o botca crescuta in familii recordiste si 2 faguri cu miere
si pastura). Pe timpul acestui cules, matca eclozioneaza si
se imperecheaza. Cu cateva zile inainte de culesul salcamului,
regina batrana va fi ridicata formand un roi ce va ramane pe
vatra, restul familiei fiind unificat cu regina tanara, valorificand
in conditii optime culesul de la salcam.
La intoarcerea pe vatra, cele
2 familii vor fi fie unificate, fie iernate impreuna in cele
2 compartimente.
sus
FAB
Termen prescurtat al cuvintelor:
"familii de baza" sau de
productie.
sus
Fagurii
artificiali
Se fac din cea mai buna ceara
fiind totusi inferiori celor naturali, indeosebi in ceea ce
priveste rezistenta. Pentru a le mari rezistenta se cere ca
ei sa nu fie pusi in rame decat dupa o perioada de cateva luni
de la presarea lor.
Fagurele se sprijina si se
fixeaza bine cu sarmele de sustinere, cu ajutorul unei plansete
si a unui pinten apicol (sau
a curentului electric de 6-15 volti). Pentru ca foaia de
fagure sa nu se lipeasca de planseta, aceasta se uda cu apa.
Montarea fagurilor artificiali in rame se face de obicei inaintea
introducerii acestora in stupi. Grosimea sablonului trebuie
calculata astfel incat, punand pe el foaia de ceara presata,
aceasta sa stea drept pe mijlocul ramelor, langa sarmele galvanizate,
intinse de mai inainte.
Foaia de fagure artificial se ajusteaza astfel incat sa poata
intra cu usurinta in interiorul ramei, lasand 1 cm liber de
jur imprejur, fixand-o cat mai aproape de partea de sus a ramei.
Alti apicultori fixeaza fagurii artificiali mai aproape de partea
de jos a ramei, considerand ca albinele, chiar daca vor cladi
cu celule de trantor partea de sus, se vor grabi sa le umple
cu miere inainte ca matca sa apuce sa le insamanteze.
Pentru a fi crescuti numai
cu celule de lucratoare, fagurii artificiali se introduc numai
pe timpul infloririi ciresului sau in timpul marilor culesuri
de la salcam, tei, floarea soarelui - in caturile de miere -
avand grija sa nu fie tinuti mai mult de 24-48 ore, pentru ca
sa fie pornita cresterea celulelor, dar acestea sa nu fie umplute
cu miere, dupa care se scot si se pastreaza la rezerva. Acesti
faguri pot fi folositi apoi, cu succes, la primenirea cuiburilor.
sus
fagurii
de rezerva
Fagurii de la rezerva trebuie
triati, dezinfectati
si pastrati cu o deosebita grija caci ei au o mare valoare economica.
Fagurii cu resturi
de miere vor fi pastrati pentru stimularea facuta
dupa diafragma, fie in toamna, fie in primavara. Fagurii cu
miere necapacita si nematurata nu se supun sulfurizarii. Mierea,
fiind inca apoasa, determina o combinatie a apei din miere cu
vaporii din sulf si da un produs care va intoxica albinele dupa
consumare.
Fagurii cu provizii
suficiente vor fi folositi la completarea proviziilor,
fiind asezati direct langa cuib. Pentru a preintampina distrugerea
fagurilor de atacurile gaselnitei, fagurii cu miere pastrati
la rezerva vor fi asezati in stelaje, putin mai departati, facandu-se
afumari periodice cu bioxid de sulf (din 7 in 7 zile). Pastrarea
fagurilor se mai poate face si cu ajutorul naftalinei, presarata
la fiecare nivel pe o foaie de ziar, sita sau tifon.
sus
fagurii
port-botci
Sunt faguri obisnuiti, bine
claditi, cu o vechime de 3-4 ani, de culoare inchisa, folositi
la cresterea de matci dupa metoda
Heyrand, infigandu-se in ei, suporti cu larve in celule,
situati in zonele anume decupate din fagure.
sus
fagurii
vechi
Învechirea fagurilor de datoreaza
nu numai depozitarii mierii si polenului ci si incubarii si
cresterii puietului. Pe masura ce generatiile se succed capacitatea
celulelor se tot micsoreaza din cauza depunerii invelisurilor
nimfale, ce raman aderente pe peretii celulelor, fagurii devenind
tot mai grei, albumina din invelisurile nimfale oxidandu-se
si colorandu-se inchis. Fagurii vechi sunt mediul cel mai prielnic
pentru microbii unor grave boli sau pentru larvele de gaselnita
care prefera resturile organice aflate pe fundurile celulelor
si polenul.
Fagurele vechi este principalul
generator si transmitator de boli (nu degeaba roii naturali
isi parasesc cuiburile mai vechi de 1 an in fiecare sezon apicol).
Albinele crescute in celulele fagurilor vechi - mai putin adanci
si mai stramte - sunt degenerate morfologic, au gusa cu o capacitate
mai redusa, la valorificarea culesurilor de nectar aduc incarcaturi
tot mai reduse de polen, li se micsoreaza rezistenta la iernare
si boli etc.
Regulile obligatorii apicole
prescriu schimbarea fagurilor din cuib esalonat (din 4 in 4
ani) si ai celor din magazin (la 5-6 ani).
sus
Faringele albinei
Faringele albinei se porneste
din orificiul bucal si are la baza o placa faringiana si muschi
de largire si contractare.
sus
Februarie
Este prima
luna de primavara pentru stupinele mai sudice.
sus
Filme
apicole
Daca mai stiti si alte linkuri
comunicati aici
. Vizionare placuta.
sus
Fitoncide
Fitoncidele sunt ultramicroorganisme
din lumea plantelor superioare, care abia pot fi vazute la microscopul
electronic si care au proprietati bactericide. Ele plutesc in
aer sau traiesc in anumite vegetale, sucuri, rasini, radacini,
uleiuri, tulpini sau flori, ducand o viata de tranzitie, pana
cand isi procura elementele cu care pot trai si inmulti, facandu-le
un bine gazdelor, prin eliminarea producatorilor de boli. Fitoncidele
sunt folositoare si albinelor, care, la cercetarea florilor
le transporta in stupi, unde, inmultindu-se pe seama anumitor
bacterii primejdioase pentru albine, scapa coloniile de boli
grave.
Usturoiul, ceapa, hreanul
contin fitoncide ce prelungesc viata albinelor mai mult decat
dublu.
sus
Flambarea
Primavara, chiar daca nu exista
nici o boala in stupina, stupii, utilajele si scandura adapatorului
se flambeaza cu ajutorul unei lampi cu benzina sau cu ajutorul
unui arzator montat la o butelie de aragaz.
sus
Floarea
de pucioasa
E recomandata de Hristea a fi
folosita preventiv, presarandu-se pe fundul stupului intr-un
strat extrem de subtire.
Albinele sanatoase nu vor suferi iar cele bolnave vor muri mai
repede. Aceasta recomandare nu este verificata suficient in
practica si, de aceea, cei care au curajul sa o verifice, sa
aiba grija sa o experimenteze cu prudenta, folosind un numar
mic de stupi, comunicandu-ne rezultatele obtinute.
sus
Floarea
soarelui
Este considerata ca principala
sursa de nectar din culesul verii, fiind cea mai importanta
oleaginoasa de la noi. La hibrizii introdusi in productie s-a
scurtat perioada de inflorire, acestia fiind mai timpurii si
mai sensibili la factorii
climatici. Un rol esential in realizarea unei productii
corespunzatoare de miere il are repartizarea judicioasa de 1,5-2
familii la ha, evitandu-se aglomerarile care sunt neproductive.
Amplasarea stupilor este indicat
a se face la 200-300 m de lan, in apropierea partii in care
s-a terminat insamantarea lanului. Vor fi preferate locurile
cu panza freatica la suprafata sau irigate, albinele avand lanul
in fata, nu lateral sau in spate. Este obligatorie respectarea
distantelor intre stupine (cel putin 1 km) si instalarea adapatoarelor
cu apa si a diferitelor semne distinctive. Stuparii veniti ultimii
la cules trebuie sa fie atenti sa nu amplaseze stupinele pe
directia de zbor a altor stupine, existand riscul preluarii
albinelor acestora, declansand litigii si pagube altor apicultori.
Atentie!
Exista soiuri si hibrizi
de floarea soarelui care, desi au o productivitate
sporita, beneficiind de autopolenizare
sunt putin melifere. Acestea ar trebui sa fie cunoscute din
timp pentru evitarea neplacerilor. Mai mult decat atat, ar trebui
luate masuri de catre organele de resort, in vederea cultivarii
numai de soiuri si hibrizi meliferi, asigurarii
polenizarii cu ajutorul stupinelor, incurajand astfel practicarea
eficienta a apiculturii.
Dr. Ing. Ilie
Bălana indica in 1987 urmatorii hibrizi
meliferi de perspectiva:
Tabel
cu hibrizii meliferi de floarea soarelui, creati de I.C.C.P.T.
Fundulea, aflati in cultura in zona I (Campia
Romana, sudul Dobrogei si Campia Olteniei)
in anul 2000:
Pe langa acestia, mai exista
soiuri si hibrizi de floarea soarelui
in cultura printre care mentionam:
Felix, Fundulea 52, 53, 59, 80, 82, 90, 206, 301, 305, Select,
Sorem 80, Super, Record, Romsun 52, 53, 90, 301 s.a.
In ceea ce priveste noile
oferte de hibrizi de floarea soarelui, expuse in lista de mai
jos,
Lista
hibrizilor de floarea-soarelui se regaseste in CATALOGUL
OFICIAL al soiurilor de plante de cultura din Romania
si in Catalogul Comunitatii Europene. Ne ofera cineva informatii
cu privire la secretia lor de nectar, care sunt melifere si
care nu sunt sunt?...
sunt asteptate in continuare contributiile
dumneavoastra.
Pe forumul Apiardeal,
am mai gasit postata o lista: 
sus
Flora
melifera si polenifera
Înglobeaza arborii,
arbustii si unele plante
spontane sau de cultura care secreta nectar si/sau polen.
Oricate cunostinte apicole am
avea, in lipsa unei bune baze melifere, sau in cazul unei supraaglomerari
de stupi, albinele nu vor produce mare lucru, aducandu-ne in
loc de castig multa pierdere. Cei mai multi autori recomanda
ca stupinele sa fie departate unele de altele la cel putin 4-5
km si fiecare sa aiba un camp de exploatare bogat (aproximativ
2800 ha la 100 de stupi), fara concurenta altor stupine. Acesta
este si motivul pentru care se practica apicultura de tip pastoral.
sus
Fondul
de asigurare
Reprezinta o rezerva de 5 kg
miere pusa de o parte in depozit pentru fiecare familie de albine,
rezerva ce va fi folosita la nevoie.
sus
Fonduri europene
sus
FP
Termenul defineste familiile
de prasila si apare in diverse variante FPT
(familii de prasila tata), FPM
(familii de prasila mama sau donatoare), FPC
(coloniile de prasila doici sau crescatoare), LP
(lotul de prasila) etc.
sus
Fumul de
par sau pene arse
Calmeaza albinele timp de 15-20
de minute.
sus
Fundul
stupului
La stupii cu fund
mobil, curatirea fundurilor se poate face fara a umbla in stupi.
Cercetand ramasitele gasite pe fundul stupilor putem aprecia
starea familiei respective astfel:
-
grup mic de albine
moarte si rumegus mult de ceara dar numai pe 3-4 randuri
= colonie puternica cu miere multa si albine tinere (matca
prolifica);
-
grup mic de albine
moarte, rumegus putin si pe mai multe linii = colonie buna,
cu matca prolifica dar, albinele si-au schimbat pozitia
pe faguri din lipsa proviziilor suficiente;
-
grup mare de albine
moarte, pe linii putine si rumegus mult = provizii indestulatoare,
regina slaba si multe albine batrane;
-
grup mare de albine
moarte, linii dese dar rumegus de ceara putin = lipsa proviziilor
pe fagurii de iernare si schimbarea ghemului; daca stupul
este greu nu e nevoie sa ne alarmam; in caz contrar trebuie
sa intervenim cu miere; in cazul in care numarul albinelor
moarte cu limba scoasa este exagerat de mare e posibil ca
albinele stupului sa fi murit cu toatele; daca au mai ramas
ceva albine se intervine cu 2 faguri cu miere incalzita;
-
grup mare de albine
moarte, linii dese si cristale de miere pe fund = posibil
aceeasi situatie cu cea descrisa mai sus, sau provizii de
proasta calitate;
-
prezenta unui
numar mare de albine moarte si de puiet mort, nedezvoltat
complet indica fie o matca prolifica care a ouat peste puterea
de acoperire, fie o boala, fie lipsa proviziilor etc.;
-
prezenta unor
ghemotoace albe, ca de paianjen, printre albinele si puietul
mort pe fundul stupului indica prezenta gaselnitei; stupul
va fi notat si supravegheat indeaproape in acest sens;
-
petele ruginii
prezente pe albinele moarte indica prezenta diareei sau
nosemozei;
-
albine devorate,
rumegus de ceara amestecat cu portiuni de faguri = prezenta
soarecilor;
-
albine mucegaite
= aerisire necorespunzatoare, umiditate prea mare in stup;
daca mucegaiul a cuprins si fagurii stupul este expus impietririi
puietului si trebuie intervenit cu faguri curati;
-
prezenta trantorilor
printre albinele moarte indica fie o matca batrana, fie
una tanara ramasa neimperecheata, ori imperecheata tarziu
in toamna.
-
regina moarta
gasita printre albine indica fie moartea reginei stupului
fie a celei batrane care a convietuit cu cea tanara o vreme.
Pentru a avea o interpretare si mai
precisa a semnelor date de resturile gasite pe fundurile stupilor
vom lua in calcul si semnele
exterioare.
sus
Furtisag
Furtisagul
la albine este un fenomen care apare in special
la rasa italiana, atunci cand nu mai gaseste cules
in natura. Pericolul furtisagului la albine apare, de obicei,
in luna august, cand stupinele se intorc din pastoral, sau in
luna septembrie. De
obicei, albinele hoate ataca in special regina stupului pradat,
stiind ca astfel deznadejdea va cuprinde intreaga colonie, iar
ele isi vor putea atinge mai usor tinta. În cazul in care albinele
stupului pradat reusesc totusi sa-si apere regina, de cele mai
multe ori nu reusesc sa-si apere si proviziile.
Adeseori, coloniile puternice
ataca coloniile mici si slabite, mai ales daca sufera de vre-o
boala. Daca colonia atacata este puternica, atacul este respins,
mai ales daca intervine si apicultorul. Furtisagul intre albine
este generator de multe rele (raspandirea bolilor, desfiintarea
stupinelor etc.). Pentru a nu se ajunge aici trebuie sa luam
masuri de prevenire si combatere. În general vina declansarii
furtisagului apartine apicultorului.
Semnele
furtisagului
-
activitate
nenaturala in stupina: unii stupi activeaza
incepand cu primele ore ale diminetii pana tarziu in noapte,
altii stau linistiti;
-
luptele
de la urdinis sunt din ce in ce mai vizibile:
albinele atacate si cele invadatoare razboindu-se pe viata
si pe moarte;
-
zboruri
repezi de-a dreptul din stup: fara a se mai
opri pe scandura de zbor, de frica sa nu se intalneasca
cu pazitoarele stupului, preferand sa se ridice pe urdinis
in sus si de acolo sa-si ia avant;
-
picioare
stranse sub abdomen la iesirea din stup:
indica plecarea cu provizii; la o cercetare mai atenta vom
observa ca la stupii normali, albinele vin din camp cu picioarele
stranse sub abdomen pentru mentinerea echilibrului si ies
din stup cu picioarele intinse de-a lungul abdomenului.
-
zboruri
asemanatoare unei dibuiri: nici o hoata nu
are sa vina de-a dreptul spre locul unde vrea sa patrunda,
ci intai incearca in dreapta si stanga, vede unde e paza
mai slaba si cauta sa se furiseze avand o tinuta care da
de banuit; adevaratele albine ale stupului insa, vin de-a
dreptul pe scandura de zbor, stau o clipa de se odihnesc
iar gardienele le recunosc dupa miros si apoi le dau drumul
sa intre;
-
zboruri
greoaie, incete si anevoioase: sunt caracteristice
stupilor atacati de mai multa vreme, fie din cauza ca sunt
orfani, fie din cauza ca au o populatie prea mica care nu
a fost in stare sa faca fata cu eficienta la atacul dezlantuit
de hoate; in acest caz, zborurile sunt greoaie pentru ca
albinele sunt incarcate la refuz cu mierea pradata;
-
bazait
patrunzator si plin de amenintari: ce se aude
in stup este un alt semn caracteristic stupului pradat;
albinele ies nelinistite in fata urdinisului cautand parca
sa iasa in calea pradalnicelor inainte ca acestea sa fi
ajuns la hotarul portilor pazite; ele inteapa atunci pe
oricine intra in prisaca, vazand un dusman virtual in tot
ce misca;
-
picatura
de miere furata ce iese din gusa: poate fi
observata daca prindem o albina ce iese din stup, banuita
hoata, si o strangem de torace.
-
odata
declansat furtisagul poate genera distrugerea intregii stupine:
caci pradatoarele, la randul lor, vor fi atacate de alte
colonii mai puternice si mai numeroase.
sus
