P

paianjenii, parafinarea stupilor, paralizia albinelor, paraloca, paratifoza, paroi, partenogeneza, pasta pentru matci, pastoral, patologie apicola, Padurean, papadia, paduchele, pasarile si animalele insectivore, patrunjel, PECO, penicilina, perioada optima de crestere a matcilor, pesticide, pierderea capacitatii de ouat a matcilor, plante daunatoare, plante nectaro-polenifere, plante medicinale, plosnita de camp, podisorul Snellgrove, polenizarea, poloneza, poluarea, ponta matcii,populatia inchisa, practica apicola, Pratt, pregatirea unificarii, preduceaua apicola, prelucratoarele, prepararea siropului, presa de faguri, presa faguri silicon cu racire pe apa, presa pentru saltele, presiunea de selectie, pretul mierii, prezenta puietului, prigoria, primenirea de sange, productivitatea muncii, programari cresteri Regine, propolisul, prenimfele matcilor, programe soft apicol, propuneri apicole, publicitate apicola, pucioasa, puietul bolnav, puiet racit, pulverizatorul, punga rectala, puntea reper, puricii de frunze, puterea optima a familiilor de albine.

pastrare

botci

polen

matci de rezerva

pastura

alterare

extragere

influente

rezerve

polenul

colectare-conditionare	formare rezerve	ca hrana	polenul si cuibul	polenul si matca
polenul si sanatatea	polenul si iernarea	polenul si pastura ca medicament

pregatirea de roire

conditii	control roirii cu RC		procesele premerg	prev roire		preschim	variante
curba de roire	simulacru de roire		spargerea cuibului	boli	furtisag		gaselnita
roirea prin deplasare		met 1	met 2 (Vasenko)	prindere	met 1	met 2	met 3

sus

---

 

Paralizia albinelor

Paraliia este o boala infecto-contagioasa provocata de un virus, ce se manifesta din luna mai pana in septembrie. Albinele isi pierd perisorii de pe corp, devenind negre, lucioase si lente, refugiindu-se pe la colturile stupilor sau pe speteaza superioara a ramelor. Mai totdeauna albinele sanatoase le elimina din stupi, inaintea aparitiei acestor simptome (din cauza mirosului lor neplacut). Mirosul albinelor moarte este asemanator cu al pestelui stricat.

Boala apare de obicei atunci cand in stup temperatura este prea ridicata si mediul uscat. Se recomanda umbrirea si hranirea cu sirop. Cercetatorul Savof a folosit cu succes biomicina (2 tablete de 0,125g la 600 g sirop 1:1), administrand cate 1 litru de sirop medicamentos la interval de 3 zile.

sus

---

 

Paroi

Denumirea populara a roiului primar.

sus

---

 

Partenogeneza

Este o forma de inmultire sexuata ce consta in dezvoltarea unui nou organism dintr-un ovul nefecundat. Albinele fac parte din randul insectelor partenogenetice care se pot inmulti chiar fara impreunarea cu un mascul, din ouale lor nascandu-se numai trantori. Dupa legile geneticii trantorul este haploid.

In lumea insectelor partenogenetice, in mod obisnuit, descendentul este echivalentul ascendentului si dintr-o femela se naste tot o femela. La albine aceasta insusire face exceptie - dintr-o femela nascandu-se un mascul - aceasta forma fiind numita arhenotoca. Chiar si din ouale de matci, atunci cand sunt nefecundate, se vor naste tot trantori.

Ca o exceptie care confirma regula, unii practicieni au observat ca unele matci nefecundate, sau in situatii cu totul exceptionale, chiar coloniile bezmetice, reusesc sa-si faca matci normale. Explicatia ce s-a dat a fost a furtului de oua fecundate din alti stupi, ceea ce ar scoate albina din categoria fiintelor ce se conduc numai dupa instinct. O alta explicatie ar fi aceea a iesirii la zbor de imperechere a unor albine ouatoare. Aceste caracteristici apar mai ales la albinele tunisiene si caucaziene.

sus

---

 

Pasta pentru matci

Este facuta din miere de salcam si zahar pudra obtinandu-se un amestec consistent. Pasta se prepara cu 3-4 luni inaintea primaverii, punand-o in borcane bine inchise si ferite de lumina. Inaintea introducerii in coliviile de expeditie a matcilor, ea se framanta putin.

sus

---

 

Papadia

Are o durata de inflorire de 15 zile, inflorind primavara si sporadic toamna, polenul si nectarul ei fiind de o valoare foarte mare pentru albine.

sus

---

 

Pastrare

Pastrarea matcilor de rezerva

O solutie ar fi folosirea unui stup pentru mai multe matci, utilizand aceste matci de rezerva ori de cate ori este nevoie. Trebuie acordata o mare atentie diafragmelor despartitoare, ca nu cumva sa existe vre-un orificiu pe unde s-ar putea strecura matcile. Fiecare compartiment va avea urdinis propriu si podisoare separate. In lipsa de cules aceste nuclee trebuiesc hranite. O solutie provizorie poate fi si folosirea coloniilor pastratoare. 

sus

---

 

Pastura

Valoarea sa alimentara este de 3 ori mai mare decat cea a polenului, si de 9 ori mai mare decat a oricarui inlocuitor de polen, pastura avand o putere antibiotica de 3 ori mai mare decat cea a polenului. Albinele care in primele 8 zile de la eclozionare consuma multa pastura sunt mai viguroase, putand atinge o longevitate de pana la 233 de zile, un mare rol jucandu-l si calitatea polenului consumat.

Extragere

Fagurii cu pastura sunt taiati fasii. Portiunile compacte cu pastura sunt rupte in bucati de marimea unei nuci si sunt trecute printr-o masina de tocat carne. Rezulta o pasta uniforma care se mesteca cu miere (1 parte pastura + 2 parti miere). Se mesteca 10-15 minute iar dupa 24 de ore stratul de sus (circa o treime) care consta din ceara, resturi de pastura si miere, se racleaza (poate fi folosit primavara - diluat in serbet sau sirop - pentru stimularea familiilor de albine). Dedesubt ramane un produs superior la care se adauga 1% tinctura de propolis, pentru a-i imbunatati gustul si valoarea terapeutica.

Influente

Spre deosebire de polen, pastura e sterila si este mai usor preluata si digerata, valoarea sa alimentara fiind de 3 ori mai mare decat a polenului, intrecand de 2 ori valoarea oricarui inlocuitor. In ceea ce priveste proprietatile antibiotice, pastura intrece de 3 ori pe cele ale polenului, care dupa o pastrare timp de 3 luni isi pierde mai mult de 30% din calitati. Cu toate acestea, desi pastura are o valoare alimentara mai mare decat a polenului proaspat, polenul proaspat stimuleaza mai bine ouatul matcilor.

Formarea rezervelor de pastura in faguri

Acolo unde familiile sunt puternice si in natura a aparut un cules abundent de polen, dispunand de stupi verticali dubli sau multietajati, vom introduce direct pe fund un corp cu faguri mai vechi, goi, peste acest corp asezand o gratie Hanemann, fagurii cu puiet si matca. Cand fagurii vor fi aproape completati cu pastura, ii vom ridica in corpul cu matca, pentru ca albinele sa depoziteze un strat de miere si sa-i capaceasca, sau vor fi pudrati cu zahar farin, dupa care vor fi ridicati si pusi la pastrare in depozite uscate si curate, feriti de atacul gaselnitei si daunatorilor specifici, prin sulfurizare regulata cu bioxid de sulf, pe suprafata fagurilor punand si o farfurie cu 100 g formol (care sa nu fie mai concentrat de 30%).

Pericolul de alterare a pasturii apare atunci cand aceasta este expusa la umiditate, provocand pericistimicoza.

Eliminarea pasturii alterate din faguri

Pentru a evita stricarea fagurilor sau darea lor la topit se procedeaza in felul urmator:

---

 

Patrunjelul

Impotriva furnicilor se recomanda si folosirea mai multor fire de patrunjel, puse deasupra podisorului stupului.

sus

---

 

PECO

Este o prescurtare ce desemneaza Tarile Europei Centrale si Orientale.

sus

---

 

Penicilina

Administrata primavara in sirop 1:1, in doze mici de 3 ori din 7 in 7 zile (200.000 U. I. la 1 litru sirop) mareste rezistenta albinelor. Mierea extrasa de la stupii la care s-a administrat penicilina nu se mai comercializeaza insa.

sus

---

 

Pericistimicoza

Este o boala ce provine de la o ciuperca microscopica si entomofaga numita Pericystis apis Mossen. "In anul 1973 ciuperca a fost clasata de catre Olive si Spiltoire in familia Ascosphaeracee, schimbandu-i-se numele in Ascosphaera apis (vezi Bolile si daunatorii albinelor, p. 47), ceea ce a antrenat si schimbarea denumirii" in ascosferoza sau puiet varos. Ataca numai puietul (mai ales cel de trantor). Vitalitatea sporilor ciupercii dureaza 15 ani. Ciuperca se dezvolta si in coloniile bezmetice - pe puietul de trantor - uneori actionand impreuna cu loca europeana. Cadavrele larvelor atacate sunt sfaramicioase si se transforma intr-o pulbere asemanatoare cu varul.

Pentru combatere se recomanda topirea fagurilor infectati, dezinfectii profilactice periodice, tratarea cu Micocidin si Codratin, presararea pe fundul stupilor a catorva bobite de var nestins, dezinfectarea vetrei si stupilor si mentinerea in stupina doar a familiilor puternice si indemne la boli.

sus

---

 

Pepiniere colective

Nucleele din pepinierele colective trebuie sa fie destul de puternice (cel putin 1 kg albina), iernarea cea mai buna facandu-se pe 4 faguri.

sus

---

 

Perioada optima de crestere a matcilor

Perioada optima de crestere a matcilor corespunde perioadei de roire naturala (mai-iulie). Cu toate acestea, pentru a avea controlul asupra trantorilor, este de dorit sa fie inceputa cat mai timpuriu (cu cel putin 30 de zile inainte de inflorirea salcamului).

Atat familiile mama si tata cat si familiile pornitoare si crescatoare sa fie mentinute cat mai active. De la data capacirii primei botci vom lua masuri de populare a nucleelor de imperechere, iar cu 48 de ore mai inainte de eclozionarea primei matci, vom distribui matcile nucleelor de imperechere. La 9-10 zile de la formarea botcilor, acestea sunt mutate in familiile pastratoare sau in nucleele de fecundare. Dupa terminarea distribuirii botcilor, nucleul cu matca si familia orfanizata crescatoare vor fi unificate (in vederea unificarii mirosurilor folosind salicilatul de metil, punand 4-5 picaturi pe o bucata de vata cu care se vor tampona cele 2 adaposturi de albine).

Pentru reusita operatiei: se vor indeparta diafragmele familiei orfane; ramele vor fi impartite in doua, catre peretii stupului; in intervalul astfel format se vor introduce ramele nucleului (cu matca pe rama din mijloc); nucleul cu matca, adus pentru unificare, va fi incadrat de ramele cu puiet (periate de albine) care la orfanizare erau necapacite (date spre crestere altor familii); stupul se inchide si nu va mai fi deranjat decat dupa 2-3 zile; atunci cand sunt amplasate pe fagurii cu puiet, botcile trebuiesc  decupate cu multa ceara la baza, pentru a permite fixarea in ramele de nucleu, imediat deasupra puietului (pentru ca matca sa iasa direct pe puiet), la de 5-8 cm de leatul superior (fiind protejate de eventuale raciri); daca botcile necesita un transport mai lung, se recomanda a fi asezate in cutii tapetate cu vata sau introduse in buret (in pozitie verticala), cu orificii special confectionate, ferite de expunerea la soare si de mirosurile toxice. Larvele sunt mai rezistente decat se admite in general; in laborator 50-90% din larve pot sa traiasca la temperatura camerei 24 de ore. In practica se estimeaza ca larvele se dezvolta normal chiar daca sunt tinute 5 ore in afara familiei, mai ales daca temperatura exterioara este putin mai ridicata. Nu trebuie insa expuse la soare pentru a nu se usca laptisorul.

Cresterea se poate prelungi si in luna august cu conditia folosirii la crestere a unor familii imputernicite cu faguri cu puiet si hranite suplimentar cu turte de miere si sirop.

sus

---

 

Pesticide

Gutatie
Cat de toxice sunt neonicotinoidele pentru albine?

Acest material prezinta numai una din caile prin care pesticidele din clasa neonicotinoidelor ne pot omori albinele. este vorba de GUTATIE. Gutatia (de la denumirea "gutta" care in latina inseamna picatura) este fenomenul aparitiei de picaturi de seva pe frunze. Vasele de natura lemnoasa ale plantelor numite xilem transporta seva constand in apa si substante minerale de la radacina catre frunze. In anumite conditii, mai ales noapteasi la primele ore ale diminetii apare o procesiune mai mare a sevei in interiorul plantei care determina exudarea unor mici picaturi de seva la varful sau pe marginile frunzelor.

Profesorul Vicenzo Girolami de la universitatea din Padova a studiat prezenta in gutatia plantelor a pesticidelor provenind din samanta impregnata cu acestea si influenta lor asupra albinelor. Inregistrarea care urmeaza prezinta un experiment elocvent realizat in laborator de catre Prof. Girolami. In prima parte a experimentului s-au folosit plante tinere de porumb rasarite din samanta netratata cu pesticide (samanta de culoare galbena). Un al doilea lot de plante de porumb au rezultat din samanta impregnat cu pesticid (cea de culoare rosie). In sezonul activ albinele au nevoie de o mare cantitate de apa pe care lucratoarele o culeg si de pe frunzele plantelor, inclusiv cea provenita din gutatie.

In experiment au fost folosite 2 albine izolate in custi din plastic. Gutatia rezultata de la cele 2 loturi de plante a fost colectata si apoi oferita albinelor insetate. Albina care a baut gutatia provenita de la porumbul netratat a continuat sa aiba un comportament normal pe toata perioada experimentului. In schimb gutatia colectata de pe porumbul provenit din samanta tratata oferita celeilalte albine a avut drept rezultat moartea acesteia in aproximativ 2 minute. La porumb fenomenul este mai virulent in primele 3-4 saptamani dupa rasarire.

Gutatia este numai una dintre caile prin care neonicotinoidele ne pot afecta albinele. Polenul si nectarul plantelor contin substantele toxice cu care a fost impregnata samanta. La fel si mana provenita de pe asemenea plante. Foarte toxic este efectul rapsandirii pe sol a prafului rezultat de la insamantarea cu samanta tratata. Persistenta reziduurilor toxice in sol si ca urmare si in apa sau recoltele succesive este de ordinul anilor. In afara efectelor toxice acute ca cel prezentat aici exista si fenomene de toxicitate. In afara efectelor toxice acute ca cel prezentat aici exista si fenomene de toxicitate cronica, pe termen lung. De asemenea este bine argumentata stiintific exitsenta efectelor subletale, cele care nu omoara direct dar slabesc considerabil coloniile de albine. Aceste substante afcteaza memoria si capacitatea de orientare a albinei, produc dezorientarea lucratoarei care nu-si mai gaseste drumul spre stup si ii reduc eficienta de cules, afecteaza capacitatea de comunicare in stup si afecteaza sistemul imunologic al coloniei.

A nu se uita ca neonicotinoidele actioneaza in mod sinergic cu alte pesticide, mai ales fungicidele, amplificand pana la proportii devastatoare efectele nocive ale acestora asupra albinelor. Si a nu se mai uita ca aceste substante afecteaza nu numai albinele dar si alti polenizatori, punand in pericol echilibrul ecologic. Toate acestea se intampla pe fondul unei eficiente discutabile a acestor pesticide!!!

Este graitoare experienta unor tari ca Italia sau Franta unde productia de porumb, floarea soarelui sau rapita nu au scazut dupa interzicerea urmatoarelor pesticide: imidacloprid, clotianidin si tiametoxan dar si fipronil (pesticide ne-nicotinoid dar de asemenea interzis actualmente in UE).

Veniti alaturi de noi, sprijiniti demersurile ROMAPIS pentru a bloca emiterea unor noi derogari in Romania in 2015 de la prevederile regulamentului (EU) 485/2013 care interzice folosirea neonicotinoidelor la tratamentele semintelolr pentru culturile agricole! Exprimati-va parerea vizitandu-ne pe internet la: www.romapis.org link neonicotinoide si participati la sondajul nostru de opinie.

sus

---

 

 

Pierderea capacitatii de ouat a matcilor

Trebuie pusa pe seama unor accidente si a unor boli (nosemoza etc.). Uneori glandele anexe ale spermatecii degenereaza, iar matca depune oua nefecundate devenind trantorita. Matcile care cad pe fundul stupului iarna si sunt readuse la viata depun oua nefecundate, devenind matci arhenotoce. Uneori este nevoie de interventia apicultorului pentru inlaturarea cu ajutorul unei pensete a dopului de sperma care infunda oviductele (la matcile de curand imperecheate). Matcile crescute toamna tarziu risca sa ramana neimperecheate iar primavara vor depune doar oua nefecundate. Daca dupa fecundare albinele pornesc sa faca din nou botci inseamna ca matca nu este corespunzatoare.

Este stiut faptul ca dimensiunile celulei influenteaza depunerea oualor fecundate ori nu. Exista si anomalii explicabile: depunerea oualor fecundate in celule de trantori sau a celor nefecundate in celule de lucratoare. Explicatia este urmatoarea: celulele de trantor au fost modificate de albine prin stramtorarea gurii celulelor astfel ca marginea acestora sa preseze asupra pantecelui matcii, care va depune, in aceste conditii cate un ou fecundat; depunerea oualor de trantor in celule de lucratoare se petrece numai spre sfarsitul sezonului de ouat, datorita faptului ca muschii matcii, ce apuca punga cu spermatozoizi, obosesc cateodata si, ne mai functionand, cu toata apasarea peretilor celulei de albina, punga nu se deschide si astfel oul depus ramane neimperecheat.

sus

---

 

Pierderile de matci

O regina nou nascuta invata intai sa zboare, facand zboruri de orientare, in timpul acestor iesiri putand disparea din diferite cauze (intrarea in alt stup unde este masacrata, pierderea orientarii, paianjenii, pasarile etc.), in stupinele noastre media matcilor pierdute poate atinge 1/3 din totalul nucleelor de imperechere.

sus

---

 

Pintenul apicol

Este o unealta cu ajutorul carei se fixeaza fagurii artificiali pe sarmele ramei. Este format dintr-o rotita dintata, care are in mijlocul muchiei un sant, pintenul fiind folosit la cald, cu ajutorul lui incorporandu-se sarma ramei in grosimea fagurelui artificial. Este bine sa folosim alternativ 2 pinteni pentru ca unul sa poata fi incalzit intre timp.

sus

---

 

Podisorul Snellgrove

Este alcatuit dintr-o foaie de placaj de 4 mm grosime, acoperind intreaga suprafata de deasupra a corpului de stup, foaia avand taiat in mijloc un orificiu dreptunghiular de 60 x 140 mm acoperit cu plasa metalica cu ochiuri de 2 mm, fixata pe ambele fete ale placajului. Pe cele 4 margini ale foii de placaj se bat pe ambele parti cate 2 sipci de lemn de 20 mm grosime si 30 mm latime, formand o dubla rama pe ambele fete ale placajului. In sipcile inconjuratoare sunt prevazute in mijloc cu cate 8 deschideri, ce vor servi ca urdinisuri suprapuse in tehnica cedarii culegatoarelor din corpul de sus familiei de baza gazduite in corpul de jos.

Tipul original Snellgrove are numai 6 astfel de deschideri urdinisuri, partea ramasa fara urdinisuri putand fi folosita la amenajarea unei deschideri ce va permite unui furtun de cauciuc sa comunice cu hranitorul plasat in corpul de jos (orificiu ce se va deschide pe partea din fata a stupului).

Taietura din mijlocul foii de placaj joaca un mare rol la unificarea mirosurilor. Americanii au inlocuit placajul cu o panza metalica rigida, cu ochiuri de 1 mm, care unifica mai bine mirosul ambelor unitati, iar pe timpul iernii cele 2 colonii iernate sub acelasi acoperis isi imprumuta mai usor caldura.

sus

---

 

Polenizarea

Este o lucrare de transportare a polenului de la o floare la alta, cu ajutorul unor agenti straini veniti din afara (vantul, apa, pasarile si insectele), cele din urma polenizand circa 82% dintre plantele entomofile (3 sferturi dintre aceste procente fiind satisfacute de albine). Foloasele indirecte aduse de albine agriculturii si horticulturii sunt de zeci de ori mai mari decat cele aduse apicultorilor.

sus

---

 

Polenul

Este un aliment primordial pentru larve si pentru albine. Huber a fost primul cercetator care a observat ca larvele eclozionate intr-un cuib lipsit de polen mor. Compozitia polenului variaza in raport cu specia din care provine. Fara polen albinele nu pot creste puiet, nu pot produce ceara iar activitatea lor vitala se intrerupe. Recoltarea si transportul polenului este o munca foarte obositoare (o culegatoare facand doar 3-5 drumuri pe zi), uneori unei albine trebuindu-i aproape 2 ore pentru a strange o incarcatura. Polenul strans de albine este mai valoros decat cel strans manual. Albinele tinere care nu au acces la hrana proteica din stup nu pot secreta hrana larvara si au o mortalitate ridicata. Dupa cum se stie, la sfarsitul sezonului apicol din cauza lipsei de flori, albinele consuma in aceasta perioada rezervele de polen sau de pastura, ramanand pentru iarna fara proteinele absolut necesare pentru cresterea puietului.

A se citi si: colectarea, curatirea, uscarea, si conservarea polenului.

Vezi si urmatorul link: http://www.proapicultura.ro/apiterapie/polenul.html .

Polenul ca hrana a albinelor

In hrana de toamna a albinelor are o deosebita insemnatate, cele tinere, incepand cu cele de 9 zile consumand o mare cantitate de polen in vederea formarii tesutului gras, depozitandu-l in cavitatea pericardica din apropierea invelisului chitinos dorsal al abdomenului. Aceste rezerve sunt folosite la cresterea puietului pe timpul iernii si primavara timpuriu. Acest autoconsum le scurteaza viata si le uzeaza foarte mult, lipsa polenului facilitand aparitia nosemozei.

Polenurile se impart in 3 categorii:

Exista si unele plante ce contin polen toxic, cum este sapunarita, cat si unele soiuri de bumbac si alte specii care devin toxice in anumite conditii.

Polenul si cuibul coloniei

Albinele consuma polen sau pastura imediat dupa eclozionare, avand nevoie sa-si completeze proteinele ce le lipsesc pentru dezvoltarea tuturor organelor.

Polenul si matca

O matca provenita din cea mai buna linie, dar care in stadiul larvar nu a primit laptisor in cantitate mare si de buna calitate (din cauza lipsei de pastura in cuib), va fi o matca mai putin valoroasa. Şi cu cat in natura va fi un cules mai bogat de polen iar in stup se vor gasi rezerve sporite de pastura, cu atat insusirile matcilor crescute vor fi mai valoroase.

Polenul si sanatatea coloniei

"Principala cauza a scaderii populatiei sanatoase in perioada de primavara - spune Farrar - o constituie cantitatea insuficienta de polen care trebuie sa asigure cresterea puietului la sfarsitul iernii si inceputul primaverii". Constatarea cea mai clara a influentei lipsei de polen asupra coloniei poate fi facuta in anii secetosi, cand florile se trec repede iar albinele  nu-si pot face rezerve de polen suficiente, ajungand sa intre slabite in iarna, cu albine putine si o recolta mica de miere. Aceasta se rasfrange si asupra primelor luni ale anului urmator, pana cand apare culesul masiv de polen. "Dupa o vara tarzie, saraca in polen, - afirma Slavik - urmeaza o primavara bogata in nosemoza".

Prezenta abundenta a polenului in stup franeaza extinderea locei si a altor boli, puietul hranit cu substante albuminoide insemnate rezistand mai bine decat cel hranit cu zgarcenie.

Pe timpul sezonului activ o colonie puternica consuma aproximativ 45-50 kg de polen.

Polenul si iernarea albinelor

Puietul nascut iarna, datorita prezentei pasturii langa ghem este bine hranit si are o rezistenta marita fata de racelile aparute pe neasteptate atat pe timpul iernii cat si pe timpul primaverii. Lipsa pasturii sileste albinele sa-si consume rezervele organice, in primavara doicile nefiind in stare sa creasca mai mult de 20-30% din ouale depuse de matca.

Pentru o iernare corespunzatoare sunt suficiente 2 rame cu pastura, care sa nu fie cu totul pline si care trebuie sa fie asezate langa ghem, sau chiar acolo unde el se formeaza.

Formarea rezervelor de polen

Farrar recomanda ca in fiecare stupina sa se gaseasca, la sfarsitul iernii, cel putin 1 kg polen rezervat pentru hrana fiecarei colonii de albine. Pentru aceasta este nevoie sa ne ocupam din timp cu recoltarea si conservarea polenului.

Un mijloc practic de a forma o rezerva de polen, fara interventia albinelor, este folosirea metodei de scuturare a inflorescentelor paniculilor de porumb, recoltare care se face in felul urmator:

Dimineata, dupa ce soarele s-a urcat pe cer, avand legata la gat o gluga larg deschisa, sau o cutie de placaj, apicultorul apleaca cu atentie paniculul in gluga si-l scutura puternic, o persoana putand aduna astfel 2 kg pe zi. Polenul astfel adunat se aseaza intr-un strat de 2 cm pe o prelata de polietilena intr-o camera umbrita, dar cu curent usor, pentru ca sa se usuce. Dupa 2-3 zile polenul se cerne si se pune la pastrare, tratandu-l cu vapori de sulf, acid acetic glacial sau tetraclorura de carbon.

Polenul si pastura in combaterea afectiunilor umane

Atentie! Polenul alterat datorita umezelii este foarte toxic si trebuie aruncat, nicidecum uscat si consumat.

Fara a avea contraindicatii sau incompatibilitati cu medicamentele polenul uscat, sau polenul crud, este un aliment-medicament natural ce contribuie la fortificare si regenerare.

Consumul zilnic a 1-3 lingurite de polen, vindeca anemiile cele mai avansate, mareste numarul globulelor rosii cu circa 1 milion / mm³, si are efecte salutare in afectiunile hepatice. In cazul oamenilor sanatosi este un puternic intaritor al sistemului imunitar, iar in cazul celor bolnavi, prin asociere cu medicamentele prescrise de medic contribuie la vindecarea mai rapida.

Dupa colectare si conservare, polenul isi pierde 50% din proprietati dupa 3 luni, iar dupa 6 luni, pana la 76%.

sus

---

 

Poluarea

Albinele - cu riscul vietii lor - ne dau semnalul de alarma asupra existentei in mediul ambiant a noxelor industriale (reprezentate de acizii de sulf, pulberile fine de plumb, zinc, mangan, ape reziduale etc.), care influenteaza negativ si starea sanatatii oamenilor - prin declansarea de imbolnaviri si reducerea limitei medii de viata.

sus

---

 

Ponta matcii

In cursul unui sezon apicol ponta matcii nu este totdeauna aceeasi. Este influentata de mai multi factori, printre care un loc important il ocupa conditiile climaterice, starea matcii, existenta sau lipsa culesurilor, intrarea in frigurile roitului s.a.m.d. In tabloul de mai jos (in conditiile din zona mijlocie a fostei U.R.S.S., dupa datele Statiunii experimentale apicole din Tula), este trecut numarul oualelor depuse de matca in 24 de ore:

... tabel preluat din cartea Apicultura, autori P.S. Scerbina si P.I. Blizniu, Editura de stat 1950, p. 46.

In familia care se pregateste de roire, matca reduce treptat depunerea oualelor iar cu cateva zile inaintea roirii ponta inceteaza total.

 

sus

---

 

Populatia inchisa

Populatia inchisa este o populatie de crestere care este ferita de introducerea necontrolata de material genetic. Astfel de populatii pot fi mentinute prin izolare geografica completa sau prin insamantari artificiale. Durata maxima a unei astfel de populatii, spre a nu aparea efectul de consangvinitate, este de maximum 20 de generatii.

sus

---

 

Pregatirea unificarii

Intre coloniile puternice:

Intre coloniile slabe

Unificarile nu se fac niciodata intre colonii puternice si colonii nejustificat de slabe care si-ar putea datora starea respectiva unei boli molipsitoare. Aceste colonii ar fi bine sa fie unite intre ele alegand drept gazda pe cea cu matca cea mai buna, noua colonie fiind considerata inca mediocra.

sus

---

 

Preducea apicola

Este un instrument folosit de curelari cu care se perforeaza curele, ca o stanta cu marginile taiate si cu diametre diferite, in apicultura fiind folosita preduceaua nr. 8, cu ajutorul careia se poate extrage cate o celula cu larva abia eclozionata, care este lipita apoi pe un dispozitiv mobil.

Cercetatorul Örösi Pall Zoltan foloseste si el o preducea, inovatie proprie, cu ajutorul careia scoate o rondela de ceara cu ou din fundul unei celule si face cresterea de matci pornind de la ou. Aceasta preducea este facuta din tabla de 0,4 mm grosime din care se taie un dreptunghi de 6 cm lungime, lat de 8 mm. La unul din capetele inguste ale acestuia se stanteaza un patrat de 0,6/0,6 mm, care este ca un vizor. Dreptunghiul de tabla se infasoara in jurul unui cui cu diametrul de 3 mm, marginea dinspre vizor fiind bine ascutita. Ea se inmoaie in apa, se introduce in celula cu ou si printr-o usoara apasare si o rotire a ei, marginea de jos taie fundul celulei si prinde in ea rondela de ceara pe care se afla oul. In acest scop poate fi folosit si creionul metalic ce poate fi vizualizat in lucrarea "Catalog apicol" elaborata sub conducerea prof. dr. ing. V. Harnaj, redactata de C. Antonescu , Bucuresti, 1976 la pozitia 1402.

sus

---

 

Prelucratoarele

Sunt albine tinere sau varstnice (secretiile glandulare producatoare de enzime crescand odata cu varsta) care au trecut de stadiul de doici si cerese, ocupandu-se cu primirea si prelucrarea nectarului si polenului, cu ajutorul invertazei facandu-le usor digestibile si asimilabile. Transforma zaharurilor brute si compuse in zaharuri simple (glucoza si fructoza), facandu-le digestibile si usor asimilabile. Cu ajutorul glandelor faringiene dau si o alta enzima (alta decat invertaza) care actioneaza asupra glucozei din miere, si folosind oxigenul din aer, transforma o parte in acid gluconic, astfel incat imprima mierii o reactie acida si bactericida ce contribuie la buna ei conservare. Activitatea de prelucrare este o munca grea ce cere un consum de substanta albuminoida pe care acestea o iau atat din polen cat si din rezervele lor corporale.

sus

---

 

Prepararea siropului

Siropul de zahar pentru toamna-iarna se pregateste astfel: in apa clocotita, se toarna zahar cate putin, amestecand mereu lichidul pana la completa dizolvare.

Prepararea siropului la rece se face cu aparatul tip L. S. Padurean ce consta din amenajarea unui butoi de 200-400 litri, care sa aiba inaltimea de 2,5 ori mai mare decat latimea, prevazut cu un robinet in partea de jos. In vas se introduce un stativ pe 3 picioare, peste care se monteaza o rama cu panza strecuratoare metalica rezistenta, cu ochiuri de 2-3 cm, fixata pe margine si intarita pe dedesubt cu un balot de tabla galvanizata, spre a sustine greutatea zaharului. La o margine a plasei se introduce un tub subtire (cu interiorul de 1,5-2 cm), tubul iesind la suprafata butoiului pentru a permite iesirea aerului dislocat de lichid. Picioarele stativului trebuie sa ocupe 1/4 sau 1/3 din inaltimea vasului. Peste panza metalica se pune o sita tip ciur de cernut faina, intre stativ si cazan introducand o garnitura de bumbac. Dupa umplere vasul se acopera cu un capac.

Prepararea siropului se face astfel: se pune zahar tos 2/3 sau 3/4 din capacitatea vasului, dupa care se toarna apa rece dedurizata (de ploaie, de rau sau de zapada topita), apa depasind cu o latime de palma zaharul tos. Robinetul se tine inchis pana ce compartimentul de jos s-a umplut cu sirop (evacuarea totala a aerului). Siropul scurs va avea densitatea de 65%. Pentru ca apa sa se concentreze la aceasta densitate, pe suprafata gratiei strecuratoare trebuie sa se gaseasca un strat de zahar de cel putin 8-10 cm. Zaharul pudra sau cubic nu pot fi folosite. Viteza de scurgere a apei depinde de marimea suprafetei de strecurare. Dintr-un litru de apa folosit cu aceasta metoda se obtin 2,2 litri sirop cu o concentratie de 65%. Nu se foloseste niciodata apa calda, caci in acest caz concentratia va depasi 67%, iar dupa racire, zaharul aflat in surplus va cristaliza din nou.

In cazul in care dorim o concentratie mai slaba, la siropul obtinut la rece se va adauga cantitatea de apa dorita, care poate fi incalzita si amestecata cu siropul concentrat.

sus

---

 

Presa de faguri

Poate fi folosita numai daca dispunem de ceara de ceara de cea mai buna calitate (alba), provenita numai din faguri naturali, ceara provenita din fagurii vechi necesitand o sterilizare adecvata, facuta cu o aparatura performanta. Este formata dintr-o tava metalica cu 2 componente: fund si capac, turnata dintr-un anumit aliaj, avand marginile ridicate oblic. Pe fundul tavii si pe capac sunt imprimate bazele celulelor unui fagure.

Modul de lucru:

Pe o masa de lucru perfect orizontala, acoperita cu o bucata de pasla sau un servet gros pus in patru, asezam presa. Punem in presa putina apa calda in vederea incalzirii ambelor componente. Dupa incalzire, umplem provizoriu tava de jos cu o solutie facuta din miere cu vin in proportii egale (sau spuma de sapun sau apa glicerinata 5%). Adancim apoi capacul presei in tava plina cu solutie. Solutia de prisos va fi scursa din presa intr-un vas.

Din acest moment se incepe turnarea cerii topite si limpezi acoperind intreaga suprafata a tavii de jos si punand repede capacul, presandu-l cu putere. Asteptam in aceasta pozitie cateva minute, pana cand ceara de prisos iesita pe margini s-a sleit. Tinand bine apasata presa cu ambele maini, o ridicam de pe bucata de pasla si o adancim intr-un vas cu apa rece, dupa care presa este scoasa repede, se taie ceara de prisos de pe margini si se ridica capacul, cu foaia de fagure artificial bine imprimata, ce se dezlipeste cu varful unui cutit de lemn, stergand cu un prosop ambele fete ale fagurelui. Cele mai potrivite foi ca grosime sunt cele care cantaresc circa 90 g (adica 11 foi la kg).

sus

---

 

Presa pentru saltele

Este alcatuita dintr-o bucata de lemn tare, ce formeaza baza ei de sprijin, avand o grosime de 12 cm, inaltime de 15 cm si largime de 50-70 cm, astfel incat sa poata iesi o saltea care sa poata acoperi podisorul. Paiele sau papura sunt introduse intre sipcile ce ies vertical din bucata de lemn (ca dintii de pieptene), si, pe masura introducerii si presarii cu ajutorul unei scarite, sunt cusute cu sarma galvanizata de 0,7 mm, folosindu-ne de ajutorul a 2 andrele lungi de 12-15 cm, ce se introduc alternativ intre spatiile dintre sipcile verticale. Cand salteaua este gata cusuta intre toate spatiile dintre sipci, se retrag cele 2 cuie lungi care tineau fixata scarita, aceasta se scoate in sus, iar perna se ajusteaza la dimensiunile dorite, cu ajutorul unui cutit mare si bine ascutit.

sus

---

 

Presiunea de selectie

Difuzarea continua intr-o anumita zona a materialului biologic recordist (masculi si femele) obtinut din cadrul populatiei inchise, asigura presiunea de selectie, adica amelioreaza continuu, pe linia dorita, materialul biologic din zona respectiva. Aceasta metoda avansata de selectie se practica si in stupinele specializate cu scopul de a crea linii de albine cu insusiri superioare stabile. Spre deosebire de selectia in masa aici se organizeaza verificarea calitatii produsilor si se urmareste indeaproape modul in care familiile folosite la reproductie transmit insusiri valoroase la descendenti.

In ciuda succeselor inregistrate in unele programe de ameliorare, bazate pe linii sau hibrizi, problemele asociate lor au determinat investigarea altor metode de crestere care sa fie mai putin dificile, mai ieftine si mai sigure.

sus

---

 

Pregatirea de roire

Conditiile roirii

Curba de roire la albine

Familiile optime pentru productie sunt cele care au 14 spatii, acesta fiind pragul de roire. Familiile care sunt prea puternice (depasesc 14 spatii) sau sunt prea slabe (sub 5 spatii) trebuie egalizate ca putere, valorificand la parametri maximi culesurile.

Eficienta economica se poate determina luand in calcul comparatia dintre numarul de roi ce se pot pierde prin depasirea pragului de roire si cantitatea de miere ce se poate obtine in plus prin mentinerea familiilor de albine in starea in care se afla.

Procesele premergatoare roirii

Numai un stimulent deosebit poate interveni in mecanismul roirii si acesta este o sursa abundenta de nectar, ce declanseaza instinctul dominant al culesului. Procesul de roire se desfasoara in conditiile tarii noastre in lunile mai-iunie cu toate ca sunt si roiuri mai tarzii (uneori chiar in luna august).

Construirea botcilor de roire poate fi oprita doar la aparitia unui cules puternic.

sus

---

 

Prevenirea bolilor

Bolile pot fi prevenite prin masuri igienice, nu prin folosirea antibioticelor.

Cea mai indicata masura este pastrarea in stupina doar a familiilor puternice, sanatoase si productive, asigurandu-le provizii suficiente si de calitate, spatiu suficient si un regim constant si normal de caldura.

sus

---

 

Prevenirea furtisagului

---

 

Prevenirea pagubelor provocate de gaselnita

Capacitatea de distrugere a larvelor de gaselnita este neinchipuit de mare: intr-un sezon apicol gaselnita se poate reproduce de 3 ori:

Pentru prevenirea pagubelor ce s-ar putea produce la rezerva de faguri este absolut necesar a se pastra doar fagurii noi, de culoare deschisa, nereformabili tratati periodic cu sulf (50 g pucioasa pentru fiecare metru cub de spatiu). Pentru a se preveni pierderea bioxidului de sulf se astupa toate gaurile si se lipesc toate crapaturile, luandu-se toate masurile pentru prevenire incendiilor. Bioxidul de sulf omoara doar larvele, de aceea tratarea fagurilor se repeta dupa fiecare 10-15 zile.

Fagurii vechi, reformabili trebuie decupati cat mai repede, ceara fiind pregatita prin folosirea metodei cu sacul de folie (bucatile de ceara fiind introduse intr-un sac ce se expune la soare), dupa care se prelucreaza in ghemotoace (cocoloase) putand fi pastrata in siguranta in pungi de plastic, saci de panza etc., pana la prelucrare.

sus

---

 

Prevenirea roirii

Controlul roirii cu rama claditoare

Variante de preintampinare a roirii

In cazul in care nu se doreste inmultirea coloniilor:

Metoda simulacrului de roire

In cazul in care colonia de albine a intrat deja in frigurile roitului si nu se doreste inmultirea sau compromiterea culesului, cea mai buna metoda de redresare a familiei respective este metoda Taranoff numita si metoda simulacrului de roire. Este o operatie care da albinelor impresia ca au roit deja. In acest scop se aseaza in fata stupului la care se provoaca roirea, la circa 30 cm distanta si la acelasi nivel cu scandura de zbor, o planseta ceva mai lata ca un fund de stup. Colonia se afuma bine iar peretii stupului se ciocanesc, pentru ca albinele sa-si umple gusile cu miere. Aprovizionarea masiva a gusilor cu miere este conditia esentiala a reusitei operatiei.

Se lasa apoi colonia linistita cam 4-6 minute, dupa care deschidem stupul si scuturam fiecare fagure, inclusiv matca, pe planseta goala. Albinele se vor indrepta spre directia stupului, dar, dand de spatiul gol de 30 cm, se strang sub planseta in forma de ciorchine, ca la roire. In aceasta stare de ciorchine colonia este lasata 90 de minute, timp in care se strica toate botcile, fagurii cu puiet fiind asezati intr-un corp gol asezat deasupra altei colonii, albinele acelei colonii hranind larvele necapacite.

Dupa trecerea celor 90 de minute se aduc fagurii cu puiet in stupul lor, fara albina acoperitoare, si se intoarce brusc planseta astfel ca ciorchinele cu albine format dedesubt sa vina deasupra, lipind imediat marginea plansetei de scandura de zbor a stupului. Albinele vor intra pe urdinis si vor ocupa fagurii din stupul lor. Este bine ca odata cu fagurii cu puiet sa introducem si cativa faguri artificiali. a se vedea si roirea prin deplasare.

Metoda spargerii unitatii cuibului ori inversarii lui

Se aplica in special la stupii de tip vertical si consta in mutarea cuibului din corpul superior in cel inferior si viceversa, din 2 in 2 saptamani. Incepand din mai, matca prefera fagurii noi pentru depunerea oualor. La stupul orizontal se executa o lucrare asemanatoare cu metoda cat in cuib.

Metoda preschimbarii stupilor puternici in locul celor slabi

Este o metoda buna, avand grija ca odata cu preschimbarea sa distrugem toate botcile de roire pornite. Operatia se executa in plina zi de cules. Prin acest procedeu ambele colonii vor deveni productive, mai ales daca coloniei slabe i se va inlocui si matca (in cazul in care slabirea coloniei se datoreaza acesteia).

Roirea prin deplasare sau mutatie

Se face atunci cand colonia a intrat in frigurile roitului, iar culesul mare este aproape. Metoda are numeroase variante.

Metoda 1

Colonia A care a intrat in frigurile roitului se deplaseaza putin de la locul ei si este inlocuita cu un stup nou A₂ plin cu faguri goi gata claditi si cativa faguri artificiali, colonia A₂ fiind pusa in situatia unui roi natural. In fata acestui stup se aseaza o foaie de carton gudronat pe care se vor scutura toate albinele acoperitoare din stupul A, inclusiv matca, dupa ce mai intai stupul s-a ciocanit si s-a afumat puternic, ca albinele sa se indoape cu miere. Albinele vor intra in noua locuinta care, daca nu este suficient de incapatoare, va mai primi inca un corp cu faguri gata claditi.

Stupul A cu fagurii cu puiet si hrana de pe care s-au scuturat toate albinele, se aseaza in locul altei colonii puternice din stupina - colonia B - aceasta din urma mutandu-se pe un alt loc. Stupul A va primi culegatoarele coloniei B si-si va face botci de salvare, sau va primi o noua matca.

Metoda 2 (Vasenko)

In plina activitate de zbor, pe vechiul loc se aduce un corp nou completat cu faguri gata claditi, adusi de la rezerva. Peste primul corp se aseaza corpul II in care se lasa o botca necapacita sau cu ou, 3 faguri cu puiet capacit si 2 faguri cu provizii, iar golul ramas se completeaza cu faguri gata claditi. Intr-un corp nou se pune matca cu restul de faguri (carora li se strica toate botcile), completandu-se golul ramas cu faguri gata claditi. Intr-unul din faguri se toarna un pahar cu apa calduta. Corpul cu matca se aseaza peste corpul II, avand pozitia urdinisului inversata. In corprile de jos vor intra toate albinele culegatoare ale stupului, umpland cu miere ramele gasite libere. Cu 2-3 zile inainte de eclozionarea botcii din corpul al doilea se verifica daca nu cumva au mai aparut si alte botci care, daca vor fi gasite, vor fi distruse. Dupa imperecherea matcii cele 2 colonii se vor unifica prin metoda cu ziar, matca de sus fiind oprita pentru organizarea unui nucleu in stupul pepiniera.

sus

---

 

Prezenta puietului

Prezenta puietului influenteaza intr-un mod cat se poate de favorabil productia mierii si a cerii. Atunci cand larvele sunt ridicate din cuibul coloniilor de albine activitatea culegatoarelor se reduce cu 88%.

sus

---

 

Primenirea de sange

Consangvinizarea stransa trebuie evitata prin asa zisa "primenire de sange" prin aducerea de "material nou" la 3-4 ani (provenit din afara razei de actiune a albinelor proprii).

sus

---

 

Prinderea roiului

In ziua in care primele botci sunt capacite, daca conditiile meteo nu sunt impotriva, dupa ora 11 (de regula intre 12-14) pleaca roiul primar cu matca batrana, de regula asezandu-se pe un copac sau pe un alt suport din apropierea stupinei.

Dupa 7 zile de la plecarea primului roi, ar trebui sa eclozioneze primele matci dar, desi maturate, acestea nu pot iesi din lacasul lor datorita albinelor care, pe masura ce matcile rod capacelul, il refac lasand numai un orificiu pentru hranirea matcilor. Datorita acestei perioade de retinere fortata ele sunt capabile sa zboare imediat dupa iesirea din botca. Prima matca care eclozioneaza incepe sa-si distruga rivalele. Aceasta actiune este posibila numai in prezenta unei atitudini ingaduitoare din partea albinelor care, in cazul dorintei de roire, ies cu prima matca eclozionata. Daca au trecut 14-15 zile de la iesirea primului roi, familia de baza nu mai este in stare sa dea alt roi, in aceasta situatie familia ingrijind ultima matca ramasa. Din diferite motive se mai poate intampla ca matca familiei de baza sa piara inainte de formarea primului roi. In aceasta situatie familia sau renunta la roire sau primul roi iese cu prima matca eclozionata (sau cu mai multe), fiind un roi secundar (ca structura biologica).

Imediat dupa asezare roiul trimite albinele cercetase pentru a gasi adapostul definitiv. La intoarcerea acestora sau in urmatoarele doua zile roiul se desface si isi ia zborul catre noul adapost. Rareori roiul, din lipsa unui adapost isi construieste locul unde s-a instalat provizoriu la inceput.

Modalitati de prindere

Apicultorul nu trebuie sa lase roiul sa plece mai departe ci imediat dupa asezarea lui sa ia masuri de recoltare, recoltare care se face cu ajutorul roinitei (o ladita mai usoara). Daca roiul este asezat pe o craca mai subtire aceasta se taie cu o foarfece de pomi si roiul suspendat se scutura direct in stupul pregatit pentru el, avand grija sa se stranga toate albinele.

Daca roiul este asezat la inaltime, roinita (sub forma de clopot, impletita din paie) se leaga de capatul unei prajini si se duce pana langa roi, care este scuturat de un ajutor cu o alta prajina. Roinita cu roiul prins se aseaza pe pamant in apropierea locului unde a fost roiul pentru ca sa se stranga in ea toate albinele roiului. Este necesar a ne stradui sa trecem in roinita toate albinele pentru ca numai asa putem fi siguri ca am luat si matca acestuia.

Adesea, in invalmaseala plecarii albinele scapa de sub supraveghere matcile tinere din botci si o data cu roiul secundar sau tertiar pleaca mai multe matci, acesti roi zburand mult mai departe si mult mai sus. La prinderea roiului secundar trebuie sa ne grabim caci acesta pleaca mult mai repede. La prinderea lui se cauta sa se recupereze toate grupele formate in jurul tinerelor matci pentru a nu diminua puterea roiului. Roii secundari sau tertiari se inalta foarte sus, fiind anevoie de prins. Pentru usurarea prinderii, daca suntem prezenti in stupina in momentul roirii, vom pulveriza cu apa roiul in zbor, iar cu o oglinda de buzunar se trimite un fascicul de raze asupra lui. Fiind infricosate de aceste raze albinele se vor aseza pe cel mai apropiat pom. In cazul in care o familie se pregateste de roire si vrem sa o prindem mai usor, vom scurta una din aripile matcii, care, neputand sa zboare, va cadea pe pamant, determinand roiul sa coboare pe locul cu matca.

La instalarea roilor secundari sau tertiari trebuie sa lasam in stup si un fagure cu putin puiet in vederea retinerii albinelor, acesti roi avand tendinta sa plece mai departe. In noaptea urmatoare instalarii are loc lupta dintre matci roiul ramanand cu o singura matca iar uneori fara nici una.

In timpul formarii ghemului de albine pe crenguta unde se prinde roiul sau dupa ce ghemul  a fost format, se aduce un fagure ce contine puiet de toate varstele (scuturat de albine si agatat pe varful unei prajini). Rama respectiva se tin in mijlocul aglomeratiei de albine sau se alatura de ghemul de albine fara sa se atinga creanga de care s-a prins roiul. Albinele din roi vor ocupa imediat fagurele cu puiet, impreuna cu matca. Roiul prins se scutura intr-un stup gol echipat cu faguri artificiali si 1-2 faguri cu provizii. Daca au mai ramas albine la locul respectiv, operatia se repeta.

Metoda 1

Intr-un stup se pun 4-5 faguri artificiali, peste care se scutura roiul si apoi cu ajutorul fumului se aranjeaza podisorul si capacul, urdinisul fiind larg deschis. Dupa o ora se completeaza si restul de faguri, in asa fel incat toate albinele sa fie repartizate pe faguri.

Metoda 2

In fata stupului destinat primirii roiului, in care s-au asezat fagurii necesari, se intinde o panza in asa fel incat sa se lase liber drumul spre urdinisul care este larg deschis. La o distanta de 30-40 cm de urdinis se rastoarna tot continutul roinitei. Dupa un moment de dezorientare in care albinele se imprastie in toate partile, gramada de albine se organizeaza si primele albine atrase de mirosul fagurilor artificiali patrund in stup lasand, din glanda Nasanov, mesaje catre celelalte albine. In curand toate albinele se indreapta catre urdinisul stupului, printre ele numarandu-se si matca. Folosind aceasta metoda, in cazul roilor secundari sau tertiari, se pot descoperi chiar mai multe matci din care apicultorul poate recupera una din ele dupa ce s-a asigurat ca o alta matca a patruns in stup.

Metoda 3

Inregistrandu-se pe o banda de magnetofon sunetul emis de albinele care semnalizeaza chemarea roiului catre stup, cu ajutorul mesajului sonor s-au putut instala mai rapid alte roiuri. Metoda a fost aplicata si la prinderea roiurilor din zbor, prin montarea in roinita a unui mic difuzor ce reproduce inregistrarea respectiva.

sus

---

 

Productivitatea muncii

Productivitatea muncii si marirea productiei depind de:

Greutatea larvelor crescute in fagurii vechi este mai mica, lungimea trompei si durata vietii mai scurta, rezistenta la boli mai scazuta. Cu cat fagurii sunt mai vechi, cu atat stratul interior al celulelor se stramtoreaza datorita camasuielilor nimfelor si resturilor nedigerate ale puietului (mediu prielnic pentru virusuri, microbi, acarieni, micoze, insecte daunatoare), ajungandu-se la degenerarea albinelor nou nascute.

sus

---

 

Propolisul

Propolisul este o substanta plastica opaca, parfumata, lipicioasa la cald, de culori diferite, ce se intareste la rece si se topeste la 78 grade Celsius. Contine acizi rizinici, inhibina, fitol (alcool primar nesaturat aflat in clorofila plantelor), diferiti coloranti vegetali (in special crisina), substante minerale ca fosfor, potasiu, calciu, sodiu, siliciu, albumina, fier, acid galic si benzoic etc. Eterurile lui volatile balsamice (10 %) provin din tegumenul uleios al polenului. Ele au proprietati anestezice si antibiotice cu efecte insemnate in unele boli ale coloniei (cum ar fi loca). Contine pana la 30 % ceara si 50 % rasina si este adunat mai ales de pe mugurii de plop sau ai unor anumite plante si pomi. Albinele propolizeaza spatiile libere pana la 3,5 mm. Prin recoltarea la un interval de 30 de zile, randamentul de recoltare pe familia de albine creste de 1-2 ori fata de recoltarea la un interval de 60 de zile.

Cateva bobite de propolis puse in afumatorul aprins face ca fumul sa fie placut si linistitor. Pentru atragerea roilor unii stupari folosesc buduroaie sau roinite unse in interior cu solutie de propolis.

Stupii flambati si dezinfectati pot fi spoiti in interior cu un lac pregatit cu alcool si propolis, dupa metoda lui Latev. Propolisul poate fi folosit si in compozitia lacurilor pentru lustruirea mobilei, fiind lacul cel mai durabil si mai lucios. Viorile Stradivarius au fost lacuite cu un lac de propolis dupa o reteta ramasa necunoscuta.

Odata recoltat, propolisul se aduna in cocoloase cat un ou si se invelesc in staniol sau hartie pergament ori folie de plastic, pastrandu-se intr-o cutie de tabla ermetic inchisa.

Propolisul, panaceul primaverii, poate fi folosit la combaterea tuberculozei, la inlaturarea infectiilor, la cicatrizarea ranilor. Solutia cu propolis se prepara cu alcool de 90⁰ , in care se adauga 10-15% propolis pur si se lasa la macerat intr-o sticla cu dop slefuit (pentru impiedicarea evaporarii substantelor balsamice si eterurilor volatile din amestec. Dupa 10 zile de macerare si agitare a continutului, acesta se filtreaza si se foloseste la badijonari, tamponari etc.

Alte articole:

sus

---

 

Prenimfele matcilor

Sunt foarte sensibile la temperatura si socuri imediat dupa capacire. O cadere de la numai 10 cm pe un suport dur le vatama. Mentinerea botcilor in afara familiei este posibila timp de 24 de ore. Se pot face expedieri de botci ca si de oua.

sus

---

 

Pucioasa

Floarea de pucioasa pudrata pe fundul stupului in fiecare saptamana (dupa recomandarile lui Hristea in Stuparitul, p 554 maxim 100 mg de fiecare rama), este un bun mijloc de a impiedica raspandirea bolilor. Emanatiile sulfuroase, incete dar neincetate, impiedica cu totul dezvoltarea microbilor de origine vegetala, aparand astfel stupul de boala, in special de puiet varos. Trebuie avut grija insa sa nu folosim in exces acest praf, intrucat, atunci cand temperatura depaseste 30 grade Celsius sulful poate deveni toxic pentru albine.

sus

---

 

Publicitate apicola

Pentru a accesa sa a folosi paginile de publicitate apicola, dati clic pe unul din urmatoarele link-uri:

sus

---

 

Puietul bolnav

In categoria bolilor bacteriene de care sufera puietul se numara: loca, septicemia, paratifoza. Dintre bolile virotice amintim puietul in sac, iar dintre cele micotice aspergiloza si ascosferoza (puietul varos sau pericistimicoza). Puietul poate muri si din cauza unor boli care ataca masiv albinele adulte sau unor interventii gresite ale stuparului, care deschide stupul pe timp nepotrivit, in primaverile reci.

Puietul racit poate aparea chiar si fara deschiderea stupului, la coloniile puternic atacate de nosemoza, care nu mai au suficiente albine de acoperire. O alta greseala facuta de stupari este largirea cuibului peste puterea coloniei, mai ales atunci cand timpul nu s-a statornicit. Din aceasta cauza, introducerea fagurilor pentru largire nu trebuie sa se faca central, prin "spargerea cuibului", ci lateral, fortarea pontei ducand uneori la o hranire mai slaba si la expunerea marita la bolile primejdioase. O alta greseala este ajutorarea coloniilor slabe cu elipse de puiet prea mari pentru puterea lor. Puietul bagat la centrifuga odata cu ramele cu miere, chiar daca ajunge la eclozionare, ramane cu anomalii: albinele nu pot zbura, sunt plapande si mor curand. Puietul necapacit este pur si simplu eliminat integral.

Una din cauzele imbolnavirii puietului este insuficienta lui hranire, cand lipsesc rezervele din stup sau apa sau cand exista prea putine doici.

Puietul in descompunere provenit din familiile bezmetice, emana un miros asemanator cu cel al locei europene. In acest caz nu este nevoie de tratament ci de remedierea situatiei, inlaturand fagurii respectivi si dand coloniei bezmetice o matca si cativa faguri cu puiet capacit in eclozionare.

Puiet parasit, sau flamand, poate fi gasit si in primaverile reci, cand matca si albinele, inselate de cateva zile calde, extind peste masura puietul pe faguri, si la o racire brusca, colonia este obligata sa se restranga in ghem, lasand o parte din puiet descoperit. Larvele ramase descoperite se descompun. In mod obisnuit albinele elimina aceste larve de indata ce timpul se incalzeste. Puietul flamand are o culoare alba si se prezinta chiar in stadiul de nimfe. Explicatia este aceea ca, desi flamanzite, larvele sunt totusi capacite de albine dar, ele nu se mai pot dezvolta normal, au o rezistenta diminuata si nu mai sunt viabile. Uneori este bine a se interveni cu pastura sau inlocuitori (substituente albuminoide).

Puietul sufocat, caruia i se mai zice si "oparit", apare la coloniile care au fost transportate pe distante mai lungi, fara asigurarea unei aerisiri corespunzatoare.

Puietul imprastiat are la origine:

Apicultorul este cel care trebuie sa depisteze la timp si corect - pe baza unui diagnostic precis - originea acestor deficiente, luand cele mai adecvate masuri de tratament si igiena. Existenta a mai multor focare de infectie in stupina presupune elaborarea unei tehnici de tratament adecvate care sa nu streseze si mai mult coloniile de albine, stiut fiind ca administrarea necontrolata a medicamentelor contribuie la scaderea rezistentei naturale a albinelor in lupta cu bolile.

sus

---

 

Pulverizatorul

Cel mai bun pulverizator este cel actionat sub presiune, avand o pompa de aer, cu care se creeaza presiune in bazinul aparatului. Aparatul poate fi folosit ca inlocuitor al afumatorului, cand in el se pune apa cu putin acid acetic, care pulverizat linisteste albinele. Cu ajutorul lui se pot pulveriza solutii medicamentoase sau se pot umple cu sirop faguri pentru hranire, sau cu apa calda, atunci cand ei sunt lasati 2-3 zile pentru inmuierea invelisurilor nimfelor ramase dupa numeroasele generatii de puiet, dand astfel posibilitatea albinelor sa le poata roade si elimina din celule.

sus

---

 

Punga rectala

Are capacitatea de 150-160 mm³.

sus

 

---

 

Puntea reper

Este o scandura obisnuita vopsita intr-o culoare deschisa, folosita atunci cand urdinisurilor unor roi stoloni sunt prea apropiate, albinele formandu-si reflexe conditionate precise, orientandu-se direct spre urdinisul indicat de reper. Poate fi folosita si la roirea prin divizare.

sus

---

 

Puterea optima a familiilor de albine

Dadant afirma ca raportul optim intre celulele ocupate cu puiet si cele goale in timpul culesului este de 1 la 1,5 sau chiar de 1 la 2. Pentru a avea rezultate bune in ceea ce priveste productia de miere este nevoie sa respectam riguros acest principiu, puietul numeros, mai ales cel larvar, care are nevoie de o ingrijire deosebita, nefiind intotdeauna in favoarea productiei de miere.

sus