Text
 

Intretinerea si exploatarea albinelor

 

 

Cresterea matcilor

Cu cat se folosesc matci mai bune, cu atat profiturile sunt mai mari, sarcina apicultorului fiind aceea de a-si procura matci de calitate, prin cumparare sau producere in stupina proprie, un rol important avandu-l:

  • nu numai materialul din care au fost produse ci si
  • modul in care au fost crescute.

Nu vom obtine niciodata matci de buna calitate daca:

  • provin din familii slabe sau
  • sunt crescute in familii slabe

Matcile sunt crescute in botci naturale (atunci cand omul nu intervine) sau in botci artificiale (prin metoda transvazarii, dublei transvazari ori in botci de plastic prin asamblarea fundurilor de celula cu larve de cateva ore).

sus


Calea naturala

Dezavantaje:

  • matcile nu se pot obtine dupa un plan dinainte stabilit, adeseori obtinandu-se matci de la familii cu insusiri necorespunzatoare;
  • prin folosirea matcilor din familiile care roiesc se inmultesc familiile care au evidentiat puternic instinctul roirii;
  • in multe cazuri (orfanizare, familii nerecordiste etc.), calitatea matcilor este necorespunzatoare si nu au asigurate cele mai bune conditii de ingrijire.

 

Din familiile roitoare

Acest mijloc de obtinere a matcilor da rezultate foarte bune cu conditia ca familia respectiva sa fie recordista.

Botcile de roire duc la obtinerea unor matci de foarte buna calitate, singurul dezavantaj fiind acela ca perpetueaza insusirea de a roi la descendenta, dar, contribuie la ridicarea valorii acestora. Botcile de roire sunt de 2 ori mai lungi decat cele crescute pe dispozitivele artificiale mobile iar cantitatea de laptisor ramasa dupa eclozionare in acestea este de 2 ori mai mare decat cea ramasa in botcile crescute prin transvazare.

O metoda recomandata apicultorilor incepatori este fortarea roirii. Familiile care urmeaza sa produca matcile se hranesc stimulent si sunt imputernicite periodic cu faguri cu puiet capacit, primavara timpuriu, cuibul tinandu-se stramtorat. Pe masura ce botcile sunt capacite se detaseaza de pe faguri si se folosesc in stupina.

Din familiile anecbalice recordiste prin schimbare linistita

Matcile provenite prin SL (schimbare linistita) sunt cele mai bune, cu conditia sa fie provenite din familii recordiste. In cazul in care o familie isi schimba linistit matca (de obicei in luna iunie), in lipsa unui cules, se recomanda stimularea cu sirop sau miere. Dupa capacire, cu botcile capacite se fac cat mai multe nuclee de imperechere. Crescand matci de schimbare linistita se face atat selectia in masa, cat si selectia individuala, daca urmarim an de an calitatea matcilor.

Din familiile ramase orfane

Botcile de salvare sunt crescute in situatii limita, albinele luand in crestere ceea ce au la indemana, adica larve de varsta mai mare, fapt care duce, de cele mai multe ori la obtinerea unor matci de proasta calitate. Matcile obtinute din asemenea familii sunt, in general, necorespunzatoare intrucat, de cele mai multe ori, albinele cladesc botci si din larve mai putin tinere. Metoda da rezultate mai bune daca primele botci capacite se distrug si se lasa cele mai frumoase (eventual se adauga un fagure cu oua dintr-o familie recordista, distrugand toate botcile gasite pe celelalte rame).

sus


Calea artificiala

Metode

Metoda Liviu Padurean

Cu circa 35 de zile inainte de a avea nevoie de botci mature dam fiecarei familii din care intentionam a creste matci, cate 2 rame cu puiet capacit, fara albine, luand cate o rama de la doua familii bune. Tot acum se incepe hranirea cu sirop in care adaugam polen proaspat 10-15% recoltat in ziua precedenta de la alta familie, caci la familia crescatoare nu asezam colectoare de polen. Daca stupii nu pot fi vizitati zilnic, asezam sub podisor o turta facuta cu 20 % polen, pe care o completam cu miere si zahar pudra pana la epuizare (pana ce turta capata consistenta unui aluat nelipicios)

La circa 23-26 de zile inainte de a avea nevoie de botci, procedam la ridicarea tuturor ramelor in care majoritatea puietului este necapacit sau sunt insamantate cu oua si le plasam in alte familii, marcandu-le cu o pioneza pentru a le recunoaste in vederea inapoierii, aducand in locul lor o rama cu puiet capacit si o rama goala stropita cu sirop pentru insamantare.

Dupa 4 zile repetam operatia, inlocuind rama proaspat insamantata cu o alta goala insotita de o rama cu puiet capacit. Hranim in continuare, in felul aratat si dupa alte 4 zile, repetam operatia. Dupa alte 4 zile, cand deschidem stupul, botcile au deja larve de 2-4 zile.

Deci, socotind 12 zile de cand am dat 2 faguri cu puiet capacit, + 12 zile pana cand observam botcile cu larve de 2-4 zile, + 10 zile pana la eclozionare = 34 zile. Matcile crescute in familiile care nu au reactionat decat la patrulea interval de 4 zile vor ecloziona in circa 36 de zile de la pornirea cresterii.

Recoltam botcile la 3-4 zile inca necapacite si le dam altor familii doici spre finalizare. Cu acest procedeu putem recolta la fiecare 8 zile cate 4-8 botci, in medie 5-6.

Inainte de capacirea primei botci matca este scoasa din stup impreuna cu fagurele pe care se afla, facand un nucleu de rezerva alaturi, ajutat cu albina tanara si faguri din alti stupi.

Botcile sunt scoase la fiecare 12 zile, fiind puse direct in colivie cu 5-6 albine insotitoare, cu o picatura de serbet si plasate intr-o familie pastratoare. Dupa 2-3 zile se pot intrebuinta fie ca botci, fie ca tinere matci proaspat eclozionate. Aceste matci se imperecheaza mai repede cu 3-4 zile, dezvoltand familii foarte puternice si fiind foarte longevive.

In varianta in care nu avem nevoie de multe matci, putem lasa botcile in familia crescatoare, pana la 1-2 zile inainte de eclozionare, cand, cu cate o rama cu puiet capacit si o botca existenta sau altoita, putem forma 5-6 nuclee pentru fiecare familie crescatoare, formate prin stolonare de la alte familii. Familia crescatoare (cu matca varstnica care a fost retinuta provizoriu intr-un nucleu de rezerva) ramane cu restul puietului, a rezervelor, a albinelor de pe acestea si cu toata albina zburatoare, completandu-i-se fagurii lipsa cu rame cu faguri artificiali. Prin metodele descrise mai sus - care nu trebuie aplicate rigid - putem produce matci in serii continue, timp de 2-3 luni. Metoda este foarte maleabila. Cand cresterea e inceputa mai tarziu, nu mai e nevoie de intarire si operatiunile incep direct cu faza eliminarii puietului larvar. Nici respectarea termenului de 4 zile nu e obligatorie, ramele putandu-se ridica si din 3 in 3 zile sau, cand matca nu si-a depus ouale in ramele depuse de noi ci in cele din care a eclozionat puietul, ne acomodam situatiei.

sus


 

Utilaje si materiale


Probleme de crestere a matcilor

Familiile de carne (se dezvolta rapid, au puiet mult dar, sunt neproductive, uneori nu sunt in stare nici sa-si asigure proviziile de iernare). Matcile acestor familii trebuiesc schimbate cat mai repede cu matci tinere, indeosebi de schimbare linistita, intrucat, pe parcurs, familiile bune pot suferi o influenta negativa datorita imperecherii matcilor cu trantori neproductivi proveniti din coloniile de carne. In caz contrar, vom contribui la degenerarea albinei.

Pierderile de matci datorate diferitelor cauze:

  • aplicarii unor metode neadecvate de introducere;
  • ratacirii tinerelor matci iesite la imperechere;
  • devorarii matcilor de catre anumite pasari;
  • umplerea incompleta a spermatecii (de obicei fiind nevoie de mai multe zboruri de imperechere) ; sunt situatii in care matcile tinere, incomplet imperecheate, oua catva timp dar, albinele construiesc in continuare botci, din care eclozioneaza alte matci si se fac alte zboruri de imperechere, pana la remedierea situatiei.

sus


Cresterea trantorilor

In familiile de prasila alese din timp, la inceputul lui aprilie, se introduce cate 1 fagure cu celule de trantori, coloniile stimulandu-se din belsug cu hrana energetico-proteica.

Pot fi folosite familii:

  1. producatoare de trantori si
  2. crescatoare de trantori (familii doici).

 

Cresterea dirijata in FPT

Pentru a fi cat mai siguri ca imperecherea se va face cu trantorii doriti:

  1. este bine ca declansarea cresterii reproducatorilor sa se faca cat mai timpuriu (cu 14-15 zile mai inainte fata de cresterile normale), in asa fel incat maturizarea acestora sa se faca inaintea celorlalti trantori din stupina proprie;
  2. un alt mijloc este imperecherea controlata prin infiintarea unor puncte izolate de imperechere testate (prin amplasarea in acele zone a doua nuclee cu matci neimperecheate, fara trantori; daca dupa 15 zile matcile acestora nu au inceput ouatul sau au depus puiet de trantori, inseamna ca zona este curata si se poate amplasa in aceste locuri un punct de imperechere controlata).

 

Tehnica ingradirii cresterii trantorilor necorespunzatori

  1. fagurii cu celule de trantori sunt inlocuiti cu faguri artificiali;
  2. la urdinis se introduc gratii - pentru a impiedica iesirea eventualilor trantori ramasi;
  3. celulele cu puiet de trantor se distrug ori de cate ori sunt depistate pe ramele cu puiet normal.

 

Cresterea in extrasezon

In mod normal, trantorii dispar inainte de incheierea sezonului de crestere a matcilor. In acest caz, se recomanda folosirea familiilor bezmetice (cu albine ouatoare), a coloniilor cu matci trantorite, si a coloniilor cu matca neimperecheata.

Avantaje cresterii trantorilor in extrasezon

Folosirea trantorilor din colonii foste recordiste, cu matca trantorita sau din colonii bezmetice, prezinta urmatoarele avantaje:

  1. asigura un mare numar de matci imperecheate, dand posibilitatea cresterii matcilor pana toamna tarziu;
  2. elimina aparitia matcilor insuficient imperecheate, urmare a deficitului de trantori;
  3. asigura presiunea de selectie si pe linie paterna, prin cresterea trantorilor de origine cunoscuta.

Trebuie tinut totusi cont ca daca pentru imperecherea unei matci cu trantori dintr-o familie normala necesarul de trantori este de 10, atunci cand sunt utilizati numai trantorii dintr-o colonie bezmetica, trebuie luati in calcul 15-20 trantori pentru o matca.

Starea activa se realizeaza prin:

  • introducerea periodica la 7 zile a 1-2 rame cu puiet capacit de albina lucratoare in eclozionare;
  • inlocuirea fagurilor buni de ouat, din familiile crescatoare, altele decat cele donatoare, cu faguri cu puiet de trantor (aflat in ziua a 4-a de la depunerea oualor, pentru a se evita eliminarea acestora de catre albinele doici ale coloniei crescatoare).

sus


 

Intretinerea diferentiata

Pe zone caracteristice

Zona campiei Dunarii si Dobrogea

In aceasta zona zborurile de curatire au loc de obicei intre 10-20 martie, schimbarea albinelor varstnice incepe in timpul iernii si se incheie in a doua decada a lunii aprilie. Dezvoltarea maxima inregistrandu-se in a doua decada a lunii iunie, dupa aceasta perioada urmand o scadere a activitatii de ouat a matcilor, fapt care face ca familiile sa intre slabite in iarna. Pentru dezvoltarea rapida a coloniilor de albine se iau toate masurile de imputernicire, pe langa stimulari folosindu-se mai ales unirile de toamna, FAV si FAP. Spre sfarsitul culesului de la salcam se cresc matci si se formeaza nuclee de imperechere. La incheierea culesurilor se urmareste prevenirea slabirii prin hraniri stimulente sau de completare pana la sfarsitul lunii august.

In localitatile din lunca inundabila si Delta Dunarii, masurile de completare sau stimulare se aplica numai daca culesul este compromis. In perioada 1-20 octombrie, pe masura incetarii cresterii de puiet, se fac tratamentele impotriva parazitilor varroa, FAV se unifica cu FAB, pastrandu-se numai matcile tinere si cele recordiste.

sus


 

Zona podisului Moldovei

Dezvoltarea familiilor in aceasta zona este mai intarziata, zborurile de curatire efectuandu-se intre 20 martie si 10 aprilie, familiile de albine ajungand la dezvoltarea maxima in a treia decada a lunii iunie inaintea culesului principal de la tei sau floarea soarelui. In cazul in care perioada de roire precede aceste culesuri, influenteaza nefast valorificarea culesurilor de nectar. La familiile puternice se recomanda formarea FAT la sfarsitul lunii mai, iar la incetarea cresterii de puiet (1-10 octombrie), FAV se unifica cu FAB.

sus


Zona campiei de vest

Albinele executa zboruri de curatire intre 1-10 martie, dezvoltandu-se timpuriu inlocuirea albinelor de iernare efectuandu-se la jumatatea lui aprilie, perioada de pregatire pana la cules fiind de aproximativ 90 de zile, fapt ce trebuie avut in vedere pentru a preveni roitul. Pentru regiunea de nord a zonei, unde exista posibilitatea valorificarii culesului de salcam se recomanda lucrarile descrise pentru campia Dunarii folosind procedeele de intretinere individuala a familiilor. Un mijloc important de prevenire a roitului il constituie practicarea stuparitului pastoral la masivele de salcam si in regiunea forestiera.

sus


Zona podisului Transilvanei

Zborul de curatire se face la jumatatea lui martie, inaintea culesului principal aparand pericolul roirii. Aceasta se preintampina prin formarea roilor stoloni. In familiile care ierneaza se opresc numai matci tinere, intretinerea familiilor de albine facandu-se dupa modelul celor din Podisul Moldovei. Se practica de asemenea pastoralul la masivele de zmeura, zburatoare si coniferele din zona forestiera.

sus


Zona Muntilor Carpati si Apuseni

Dezvoltarea coloniilor este intarziata, zborurile de curatire au loc in ultima decada a lunii martie, familiile de albine ajung la o dezvoltare maxima in luna iunie, datorita existentei culesurilor permanente de slaba intensitate, intretinerea facandu-se diferentiat, in functie de culesuri, recomandandu-se si practicarea stuparitului pastoral.

sus


Pe tipuri diferite de stupi

Stupul ME (multietajat)

In tara noastra, stupul multietajat este folosit in unele stupine, urmarindu-se totodata tipizarea pieselor de stupi astfel incat stupul sa poata fi folosit atat prin piesele tipice cat si prin combinarea cu piese de la stupul RA 1001 modificat (corpuri, magazine etc.).

 

 

ME cu 1 matca

Pentru a determina puterea familiei de albine, numarul de faguri cu puiet si cantitatea de hrana, constructia fagurilor artificiali, tendinta de roire, este suficienta ridicarea corpului si privirea fagurilor in partea lor inferioara fara a-i scoate din corp. Cuiburile se desfac doar in anumite cazuri in care familia este suspecta de boli, orfanizare etc., desfacerea completa a cuibului scazand productivitatea muncii.

In complexul de lucrari de intretinere a albinelor in stupii ME intra:

  • revizia de primavara,
  • inversarea corpurilor,
  • adaugarea de noi corpuri, deplasarea in cadrul stuparitului pastoral,
  • recoltarea mierii si
  • pregatirea pentru iernare.
In mod normal familiile puternice ierneaza pe doua corpuri, la iesirea din iarna corpul de jos ramanand gol iar cuibul e concentrat in corpul de sus. In caz de necesitate, corpul de jos poate fi dus la rezerva pana cand se va face largirea cuibului. In cazul in care familia se mentine in continuare pe doua corpuri, pentru imbunatatirea regimului termic, intre corpuri se aseaza o foaie de carton prevazuta cu un orificiu pentru trecerea albinelor dintr-un corp in altul.
La revizia de primavara se stabileste existenta puietului de toate varstele si cantitatea de hrana, dupa care cuibul se izoleaza termic pe deasupra si daca e cazul se mai reduce din deschiderea urdinisului. Familiile normale nu vor mai fi controlate 3-4 saptamani, timp in care ele vor ocupa bine un corp de stup. In momentul in care familia incepe sa ocupe si faguri din corpul de jos iar puietul este extins pe 7-8 faguri se poate executa inversarea corpurilor.
La familiile care au fost lasate pe un singur corp corpul al doilea se adauga la inceput sub cuib, pozitie care se mentine pana la prima inversare, dandu-se posibilitatea albinelor sa curete si sa pregateasca pentru ouat fagurii si sa transporte in cuib mierea care a mai ramas in fagurii corpului de jos. In aceste corpuri se pun de asemenea 1-2 rame cu faguri artificiali care in prezenta unui oarecare cules incep a fi claditi. Sunt unele familii puternice care la iesirea din iarna nu s-au ridicat complet in corpul de sus, ocupand un spatiu insemnat si in corpul de jos. Aceste familii vor fi lasate in continuare sa se dezvolte in forma in care sunt, matca trecand singura pe fagurii din corpul de sus in care se va forma cuibul in continuare. Intre timp, dupa eclozionarea puietului din corpul de jos, se va trece la inversarea obisnuita a corpurilor.
Cel de-al treilea corp se adauga de obicei inaintea salcamului, in aceasta perioada albinele cladind foarte bine fagurii artificiali. Acest corp poate fi pus atat deasupra celui de-al doilea, dupa efectuarea inversarii, cat si intercalat intre corpul de jos si cel de sus, cel de-al doilea sistem avand un rol deosebit in combaterea frigurilor roitului, la familiile foarte puternice, si stimularea cladirii fagurilor artificiali. Dupa refacerea unitatii cuibului matca va avea din nou posibilitatea sa oua intens, abordand cu multa placere fagurii nou claditi care se gasesc in centrul cuibului. Pentru a se impiedica ridicarea matcii in corpul de sus pentru miere se poate monta o gratie despartitoare. In cazul recoltarii corpului al treilea familia poate fi lasata complet fara hrana, lucru foarte grav mai ales daca, dupa salcam, in zona respectiva nu mai exista si alte culesuri. Pentru asigurarea rezervelor de hrana se retin 2 faguri cu miere capacita de la salcam.
La inceputul culesului de vara (tei coriandru, zmeura etc.), cel de-al patrulea corp poate fi pus fie deasupra celor trei fie deasupra puietului, sub corpul de stransura, astfel incat sa se asigure din timp cladirea fagurilor artificiali necesari acumularii nectarului. La culesul de floarea soarelui chiar si la ME se manifesta tendinta de blocare a cuiburilor cu miere in detrimentul puietului. In conditiile deservirii unor efective mari de familii de albine se lucreaza cu 9 rame in corp, manipularea ramelor si a corpurilor fiind mult mai usoara.
Dupa ultimul cules se ridica corpurile cu miere si se lasa pe 2 corpuri: unul pentru puiet, celalalt cu rezervele de miere si pastura pentru iarna.

La acest tip de stup trebuie evitata practica iernarii pe un singur corp, altfel iernarea va fi deosebit de grea (uzura ridicata), familiile de albine iesind din iarna foarte slabite si cu posibilitati de redresare reduse. In perioada de toamna se urmareste mentinerea ritmului de ouat. Intrucat in acest timp corpul de jos e acoperit cu polen si pastura, matca nu mai poate folosi fagurii respectivi. Acesti faguri trebuie schimbati cu faguri goi buni de ouat, ridicand fagurii cu pastura si provizii deasupra puietului.

ME


Se bazeaza pe trecerea matcii si a unei parti de albine in situatia roiului natural si se poate practica experimental, la familiile foarte puternice, in mai multe variante:

  1. Matca familiei cu 1-2 faguri cu puiet necapacit se izoleaza in corpul de jos al stupului care se completeaza cu faguri artificiali. Peste corpul cu matca se aseaza corpul pentru stransura. Deasupra acestuia, cele 2 corpuri cu puiet si albine tinere vor fi izolate cu un podisor Snellgrove care va avea, in loc de sita separatoare, o gratie Hannemann. Albinele din aceste corpuri vor avea deschis un urdinis propriu si isi vor face o alta matca, ce poate fi folosita apoi in corpul de sus, ca FA. In toata aceasta perioada albinele comunica intre ele trecand prin gratia despartitoare dar familia nu mai roieste.
  2. Acest procedeu se poate aplica si la familiile intretinute in stupi verticali cu 2 corpuri, punand deasupra corpul cu puiet, in majoritate capacit, matca coborandu-se jos, impreuna cu puietul necapacit si fagurii artificiali, intre cele 2 corpuri putandu-se intercala corpuri de stransura etc.
  3. La ivirea unui nou cules se poate ridica gratia despartitoare si cuibul se reorganizeaza, in familie ramanand de obicei numai matca tanara.
  4. Daca nu se doreste acest lucru, corpul cu matca tanara poate fi folosit ca FAV intarind FAB din corpurile de jos, prin tehnica Snellgrove de schimbare a urdinisurilor.

ME cu 2 matci - tehnica Snellgrove

Exceptand inconvenientele legate de: manipularea corpurilor superioare, amplasarea familiilor ajutatoare in acelasi stup cu familia de baza, "tehnica Snellgrove" prezinta si o serie de avantaje:

  • reducerea numarului de utilaje,
  • spatiu de amplasare mai mic,
  • simplificarea lucrarilor de intarire a FAB pe seama familiei ajutatoare.
De regula FA se formeaza cu o matca tanara sau cu matca stupului intr-un corp superior despartit de FAB printr-un podisor de tip Snellgrove cu sita separatoare, perioada optima fiind dupa culesul de salcam. FA se dezvolta pana in toamna si ierneaza de sine statator, actiunea de ajutorare manifestandu-se in sezonul urmator, la culesul de salcam, cand familiile ajutatoare cedeaza total sau partial albina sau puietul familiei de baza (FAB), sau este unificata in intregime fiind refacuta dupa cules.
Tehnica Snellgrove
O forma specifica "tehnicii Snellgrove" si stupului ME este cedarea periodica a albinei zburatoare cu ajutorul podisorului Snellgrove, prin jonglarea cu urdinisurile pereche aflate pe cele trei laturi ale stupului (inchiderea urdinisului activ si deschiderea celui aflat la cativa cm dedesubt, concomitent cu deschiderea unui alt urdinis situat pe o alta latura ce va deveni si el in cateva zile activ), tehnica manipularii fiind inceputa cu 10-12 zile inaintea culesului si continuand pe toata durata acestuia. Aceasta tehnica a fost imaginata si folosita de apicultorii americani in conditiile lor specifice, familiile dezvoltandu-se la ei pe 4-5 corpuri.

Metoda se foloseste in doua variante:

  • familia se dezvolta si valorifica culesul in prezenta celor doua matci;
  • familia se dezvolta cu ajutorul celor doua matci, dupa care la inceputul culesului, una din matci se suprima prin unificare.

Aplicarea metodei solicita o calificare inalta a personalului apicol si un volum mare de munca, nefiind recomandata in conditiile tarii noastre intrucat nu este nici economica si nici rentabila.


Stupul vertical

Vertical cu magazine

Stupul RA 1001 a fost creat in 1948 de un colectiv condus de dr. ing. V. Harnaj.

Este caracterizat prin:

  • simplitate,
  • forma compacta,
  • usurinta la impachetare si transport,
  • volum suficient pentru dezvoltarea familiei de albine.
Descrierea tehnologiei de intretinere a familiilor de albine intretinute in stupi verticali cu magazine se face, in principal, cu referinta la acest tip, magazinele putand fi montate si la stupii pe 12 rame.

Vertical cu 1 matca
Intretinerea este aceeasi ca si cea de la stupii orizontali pana in momentul in care se ajunge la 8-9 faguri cu puiet, iar albinele ocupa complet corpul de stup. Inaintea culesului, deasupra cuibului se aseaza un magazin cu 7 faguri claditi si 3 artificiali. Unii apicultori au inlocuit magazinul cu un cat de ME sau de vertical cu rame standard. In timpul culesului, pe masura ce fagurii din magazin se umplu cu miere si albinele incep sa capaceasca mierea, se poate adauga si cel de-al doilea magazin care se intercaleaza intre magazinul vechi si cuibul stupului. Dupa terminarea culesurilor magazinele se ridica si se verifica existenta rezervelor de hrana pentru iernare. 

Vertical cu 2 matci
FA este intretinuta intr-un corp de stup ce se aseaza deasupra FAB, fiind folosite procedeele de valorificare FA.

Stupul orizontal

Orizontal cu o matca

Practica apicola a dovedit cu prisosinta ca productivitatea coloniilor de albine este strans dependenta de volumul stupilor in care acestea sunt adapostite si de reducerea la maximum a numarului de interventii.

Primavara cuibul se stramtoreaza la numarul de faguri bine ocupati de albine, fagurii cu miere fiind trecuti de o parte si alta a cuibului (faguri de acoperire). Cuibul se impacheteaza cu materiale termoizolatoare, iar largirea lui se face progresiv. Inaintea inceperii culesului principal cuiburile familiilor puternice se completeaza cu faguri goi si artificiali, deschizand si al doilea urdinis. Pe masura ce fagurii sunt umpluti cu miere, se trec la marginea opusa urdinisului, in locul lor fiind introdusi faguri goi sau artificiali. La familiile foarte puternice se pot adauga si magazine de recolta suplimentara. Dupa incetarea culesului, mierea se extrage lasand in fiecare familie cel putin 7 kg rezerva de hrana. Din familiile care au tendinta sa intre in frigurile roitului se ridica periodic fagurii cu puiet capacit, ce sunt folositi pentru imputernicirea familiilor slabe sau la formarea de noi familii ajutatoare. Pentru evacuarea vaporilor de apa din stup, pe timpul iernarii, scandurele de podisor din marginea cuibului se lasa putin departate.

Se bazeaza pe reducerea la maxim a volumului de lucrari:

  • cuibul se organizeaza in dreptul unui urdinis: la perete asezandu-se 2 faguri (1 cu miere si 1 cu pastura), urmand fagurii cu puiet, 2-3 faguri claditi goi, fagurii cu miere;
  • spatiul ramas liber se completeaza cu faguri goi si artificiali;
  • familia pregatita astfel se mai controleaza doar la sfarsitul culesului, cand se scot fagurii cu miere, iar cuibul se organizeaza stramtorandu-se la numarul bine ocupat de albine;
  • inmultirea se poate face foarte usor prin divizarea in doua, cu o diafragma etansa, diviziunea ramasa orfana crescandu-si singura matca din botci de salvare, apicultorul avand doar grija existentei oualor proaspat depuse si a distrugerii botcilor necorespunzatoare.
Metoda confera libertate de manifestare homeostaziei familiei de albine ce se poate autoguverna, creeaza posibilitatea sporirii efectivului stupinelor in conditiile maririi numarului de familii deservite de un singur apicultor ceea ce inseamna de fapt o crestere a productivitatii muncii si implicit a costurilor pe unitatea de produs. Aplicata cu precadere in zonele cu culesuri de lunga durata si intensitate redusa, metoda cere interventii in cazul culesurilor abundente, fagurii cu miere trebuind sa fie recoltati pentru a se crea spatiul corespunzator.

Se numeste astfel pentru ca prin organizarea in vederea culesurilor, compartimentul destinat depozitarii nectarului corespunde cuibului din care matca a fost scoasa si transferata in partea opusa a stupului. Cu doua saptamani inaintea culesului se muta matca impreuna cu 4-6 faguri (din care 2 cu oua si cu puiet necapacit) in partea opusa a stupului, izolandu-se de restul  familiei printr-o diafragma etansa prevazuta cu gratie despartitoare, dupa care urmeaza puietul varstnic si fagurii goi pentru depozitarea nectarului. Dupa incetarea culesului se ridica diafragma iar matca impreuna cu fagurii cu puiet se aseaza intre fagurii din care s-a extras mierea, in compartimentul de stransura, pregatirea pentru iernare efectuandu-se dupa tehnica obisnuita.

Se aplica numai in cazul familiilor de albine care in preajma culesului de salcam nu au ajuns la o dezvoltare corespunzatoare. Se iau din vreme masuri ca familiile sa fie grupate doua cate doua la o distanta de cel mult 1 m una de alta. Odata cu inceperea culesului, cand zborul albinelor este foarte intens, una din familii se muta pe un loc nou in stupina, cat mai departe de locul ocupat inainte. Familia ramasa pe vechiul loc se deplaseaza cu 50 cm catre locul pe care l-a avut anterior familia mutata, preluand si culegatoarele acesteia, devenind astfel apta sa valorifice corespunzator culesul respectiv. Cuibul familiei mutate se restrange la numarul de faguri ocupati efectiv de albine. Dupa incetarea culesului, periodic se ridica din familia puternica faguri cu puiet capacit si se introduc in familia de la care s-au preluat culegatoarele, ambele familii devenind suficient de puternice ca sa valorifice culesurile urmatoare. Metoda nu se recomanda a fi aplicata la culesurile tarzii din lunile iulie-august, deoarece dupa incetarea acestora, echilibrarea si intarirea familiilor pentru iarna se realizeaza cu eforturi deosebite si reusita nu este intotdeauna garantata.

Se foloseste in zonele caracterizate printr-un singur cules principal de la pomi (in zona de deal), sau de la salcam (in zona de stepa). Familiile sunt iernate intr-o singura cutie despartite cu o diafragma etansa mobila. Cu 3 zile inaintea culesului, matca varstnica se suprima iar matca tanara, cu 5 faguri cu puiet necapacit si rezerve de hrana, se izoleaza cu diafragma mobila la peretele lateral al stupului prevazut cu urdinis. Daca ambele matci sunt valoroase se pot pastra amandoua, deasupra lor montandu-se gratii Hannemann peste care se adauga un magazin de stransura. In cazul indepartarii matcii batrane, in compartimentul fara matca se introduc 1-2 botci de la o familie valoroasa. Dupa incetarea culesului cuibul se reorganizeaza ca inainte de unificare.

Orizontal cu doua matci

In conditiile tarii noastre, variantele acestei metode se practica numai in cazul familiilor slabe care nu pot valorifica singure culesurile timpurii, dar, in zonele cu mai multe culesuri, metoda nu este economica si nici rentabila. La stupul orizontal putem aplica insa cu succes metodele intretinerii FAV sau FAP. Acest grup de metode si-a castigat o larga raspandire atat la noi cat si in strainatate iar perfectionarea tehnicilor si metodelor a stat si sta in atentia tuturor apicultorilor, metodele FAV si FAP fiind aplicabile oricarui tip de stup.

Aceasta metoda este practicata de apicultorii profesionisti care stiu sa se foloseasca de cele mai avansate metode de intretinere a familiilor de albine, prin:

  • aplicarea cu succes a metodelor de intretinere a FAB, FAV si FAP,
  • utilizarea modulelor de stupi tipizate si interschimbabile,
  • satisfacerea cerintelor biologice ale coloniilor de albine si atingerea puterii maxime inainte de cules,
  • preintampinarea roirii si formarea roilor artificiali,
  • mentinerea albinelor sanatoase si active,
  • cresterea matcilor de mare productivitate,
  • recoltarea veninului, laptisorului de matca, polenului, propolisului,
  • valorificarea intregului potential apicol etc.

Orizontal

sus

 

Dreamweaver Suport Center DHTML Menu / JavaScript Menu - Created Using NavStudio (OpenCube Inc.) Acest site: "Miere de albine pastoral" este o locatie noncomerciala http://romapis.org/index.php?id=salvatialbinele

© 2002 ult rev: 22-mar-18

 

Flag Counter  IP Address
Unique Hits