Text
 

M

comportare crest spatiu epuizare fg de cuib ingrad ouat pierd matci
marcator marcare maturare moarte reguli crest viata matcii
cres artificiala cu orfanizare fara orfaniz in orizontali in verticali starter reguli accept
crest naturala metoda 1 metoda 2 metode de roire (programare , termene si finalizare lucrari)
medicamente antivaroa antimicotice antibiotice protofil propolis 1 propolis 2

 

 

Magnetul de apa

Este un dispozitiv ce se monteaza la fundul stupului spre leatul din spate si consta dintr-o fasie de tabla de 6/20 cm ce acopera o taietura facuta pe fund, vaporii proveniti din respiratia albinelor condensandu-se aici (punctul cel mai rece) fiind atrasi ca de un magnet, apa scurgandu-se usor afara.

sus


 

Mai

Flora melifera din luna mai este cea mai bogata. Cresterile de matci dau rezultatele cele mai bune incepand cu aceasta luna. Apar totusi si situatii neplacute, in special in jurul datei de 12-14 mai, caracterizate prin raciri bruste, posibile caderi de bruma, vanturi puternice si reci, cauzand pagube apiculturii si agriculturii. Aceste manifestari sunt cauzate de interpunerea intre soare si pamant a unei pulberi de stele ce candva s-au ciocnit in cosmos. In aceste zile este indicat sa ne retinem a face roiri, existand riscul racirii puietului.

In prima decada a lunii sosesc prigoriile, matcile ce ies la imperechere fiind cele mai periclitate in aceasta perioada.

Prevenirea roitului este o masura ce trebuie avuta permanent in vedere, mai ales la inceputul celei de a doua decade, fiind indicate in acest sens folosirea si intarirea roiurilor temporare (dupa culesul de la salcam). Infiintarea familiilor noi se poate face acum cu prisosul de albine ramase libere dupa cules, folosind diverse metode.

In perioada premergatoare culesului se aplica tehnicile de ingradire a ouatului matcii, crearea spatiului pentru cules, sau una din metodele de sporire a productiei.

Pe timpul culesului se va avea mare grija ca albinele sa nu blocheze cuiburile, oferindu-le la timp faguri goi gata claditi sau mutand mierea in corpurile de stransura. In cazul in care in stupina vom avea roi naturali energia acestora va fi folosita la sporirea productiei, cladirea fagurilor artificiali sau la ajutorarea familiilor de productie. Nu trebuie uitat ca in timpul culesurilor matcile pot fi inlocuite foarte usor folosind colivii automate si gratii separatoare.

Culesul de la salcam este cel mai potrivit pentru asigurarea fagurilor in sectiuni.

sus


 

Marcarea matcilor

Marcarea matcilor e o practica veche si curenta in stupinele moderne. Pe langa economia de timp afectat cautarii matcii, se evita aparitia si raspandirea furtisagului, precum si racirea cuibului. Marcarea este un ajutor pretios in lucrarile de genetica inlesnind cunoasterea suselor, studiile de comportament, selectia si ameliorarea etc. Matcile pot fi marcate atat inainte cat si dupa imperechere, fie direct in stupina, fie intr-o camera curata si luminata, fara mirosuri puternice (de sapun, benzina etc.) care ar putea irita matcile. Codul international pentru marcarea matcilor este urmatorul:

Ultima cifra
Culoarea
1 sau 6
alb-cenusiu
2 sau 7
galben
3 sau 8
rosu
4 sau 9
verde
5 sau 0
albastru

 

Apicultorii elvetieni folosesc doar primele 4 culori.

Marcarea individuala a matcilor este o operatie care trebuie efectuata cu multa finete, matca manipulandu-se numai tinuta de torace. In unele tari este interzisa orice atingere a matcii tocmai pentru a se evita accidentarea ei. Atunci cand matcile sunt aduse in colivii ele sunt scoase in palnia palmei si prinse cu 3 degete de la mana stanga (aratator, mijlociu si degetul mare) de partile laterale ale toracelui, partea dorsala a acestui segment ramanand libera pentru marcare. Matca trebuie tinuta ferm pentru ca nu cumva sa se rasuceasca si sa se raneasca. In S.U.A. matca este imobilizata prin prinderea ei de cele doua picioare anterioare de pe partea stanga. Alt procedeu pentru prinderea matcii este sa aplicam peste ea un tub special confectionat sub forma de lulea din material de plastic transparent, avand la cele doua capete orificii inchise cu dopuri. Dopul cel mare este prevazut cu o gaura mica pentru accesul aerului la matca. Dupa prinderea matci cu ajutorul tubului, matca va fi eliberata pe un suport moale (tesatura, burete etc.) si prinsa cu degetele mainii stangi. Pentru reusita este bine a se experimenta pe trintori. Pentru imobilizarea matcii fara a o atinge cu mana ne putem folosi si de un capacel simplu prevazut cu plasa. In unele lucrari mai vechi se recomanda un dispozitiv simplu cu elastic ce se aplica peste matca. Daca la eliberarea de sub apasarea elasticului matca se agita exista riscul de a irita albinele, ceea ce se poate solda cu pierderea ei. Pentru a se preintampina pierderile de matci datorate iritarii albinelor din cauza vopselelor ce pot degaja mirosuri, este indicat ca matcile sa fie redate familiilor sub protectia coliviilor, din care albinele le elibereaza dupa cateva ore. Matca nu se introduce in colivie pana ce vopseaua nu este suficient uscata, intrucat s-ar putea atinge de colivie si s-ar naclai. Placutele de opalit sau stantate in folie metalica (plastic) ori foite circulare de staniol cu diametrul de 1,8-2,3 mm, se pot fixa de matca folosind "silicogen", "lipinol" diluat in acetona, sau oja incolora. Una din metodele cele mai eficiente care nu necesita instrumentar pentru confectionarea rondelelor este urmatoarea: se improvizeaza o preducea dintr-o rezerva metalica pentru pix cu pasta. Se indeparteaza suportul bilei si dupa curatirea ei de resturile de pasta prin spalare cu alcool se slefuieste fin la ambele capete. Prin apasarea pe foaia de staniol asezata pe un suport tare putem taia mai multe rondele, dupa care acestea sunt eliberate prin suflare prin celalalt capat. Cu un betisor se aplica silicogen sau oja pe punctul de pe toracele matcii unde urmeaza sa se aplice rondeaua asteptand apoi cateva secunde pentru a fi siguri de aderenta ei. Se pune apoi matca intr-o colivie, la care, in loc de capac aplicam o foita de fagure artificial caruia i s-a facut cu un cui 3-4 orificii. Introducem colivia intre fagurii stupului care se inchide. La viitorul control ridicam colivia.

Pentru marcare se mai pot folosi si rotulatoare tip marker pe baza de vopsea speciala, care, prin folosirea unui capacel special de imobilizare a matcii direct pe fagure, au avantajul rapiditatii marcarii, insa nu intotdeauna acest tp de marcare rezista in timp.

In ultimul timp, au aparut in comert set sticlute cu vopsea pentru marcat matci.

Cum procedez eu:

  • prind matca de aripi,
  • o imobilizez prinzand-o de piciorusele din fata si spate de pe aceeasi parte,
  • o marchez pe torace,
  • o introduc intr-un bigudiu asteptand putin sa se usuce vopseaua,
  • dupa care o eliberez pe acelasi fagure.

Marcarea anatomica (scurtarea sau retezarea aripilor) se practica doar la matcile imperecheate. Se poate scurta aripa anterioara dreapta in anii pari sau cea stanga in anii impari. In cazul insamantarii artificiale se mai practica retezarea ambelor aripi pentru a deosebi aceste matci de cele imperecheate natural. Acestea nici nu vor mai putea zbura, oferind garantia imposibilitatii unor imperecherii ulterioare. Atentie! A se evita sectionarea unor portiuni ingrosate ale nervurilor aripii.

sus


 

Marcatorul de matci cu elastic

Are forma unei furculite cu 2 pinteni de lemn sau plastic, elasticul intins creand un spatiu de 2 mm in vederea protejarii propodeu-mului matcii, fara a permite insa deplasarea ei. Cu ajutorul unei seringi de 1 ml fara ac, ce are niplul tesit pentru a lasa meniscul picaturii din lateral, se face marcarea matcii prin atingerea meniscului vopselei de torace.

sus


 

Martie

In familiile puternice, unde proviziile de miere si pastura au fost asigurate din belsug, s-a crescut pana acum cel putin o generatie de albina tanara. Stupii se deschid cat mai putin stiut fiind ca pentru refacerea regimului termic la un stup deschis pentru 5 minute pe timp friguros albinele consuma pentru refacere 0,5 kg miere, echilibrul restabilindu-se abia a doua zi. Pana la efectuarea reviziei generale observatiile vor fi facute fara a deschide stupul.

Atunci cand temperatura atinge +12 grade Celsius se poate face un control sumar, avand grija ca acesta sa nu dureze mai mult de cateva minute, avand la indemana faguri cu miere preincalziti si stropiti cu apa mierata, scopul controlului fiind descoperirea starilor anormale. Se va vedea daca albinele traiesc, daca sunt vioaie si daca se vad pete de diaree, daca mai exista miere capacita. In cazul in care ceva pare anormal se departeaza ramele marginase pana la observarea puietului, fagurii fara miere fiind indepartati si indepartati si inlocuiti cu altii plini cu provizii.

Dupa 7-8 zile de zboruri active si la o temperatura adecvata (cel putin 14-15 grade Celsius) se poate face revizia de fond, lucrare care este de o insemnatate capitala pentru viitoarea dezvoltare a familiilor. Cele mai bune rezultate se obtin daca revizia este facuta sub un cort protector. Trebuie avuta in vederea legea statornicita in stuparit cu privire la dezvoltarea timpurie a familiilor de albine: "orice pierdere ce ar depasi 500-600 g albina in primavara se va rasfrange printr-o intarziere de cel putin 3 saptamani in dezvoltarea cuibului", colonia pierzand cel putin o generatie de puiet. In al doilea rand vin rezervele de hrana din stup, masurile de igiena, comprimarea cuibului si pastrarea caldurii coloniei.

Familiile alese pentru inmultirea trantorilor selectionati vor primi in cuib faguri cu celule de trantori si vor fi stimulate periodic cu mici cantitati de sirop si pastura. Nu se dau faguri cu puiet de la alte familii pentru intarire, pentru a nu se schimba in vreun fel caracterele performante ale coloniei paterne.

sus


 

Masa de descapacit

Pentru ca ramele sa aiba un sprijin mai bun, se foloseste o masa special construita pentru sprijinul si descapacirea mai eficienta a ramelor cu miere.

sus


 

Masca

Este facuta dintr-un voal matasos negru, rar si subtire, acoperind si ferind fata de intepaturile albinelor. Poate fi adaptata la ochelari de vedere sau ochelari de ceata, in cazul in care se urmareste imbunatatirea performantelor vederii.

sus


 

Matca

Generalitati

Matca este aceea care asigura perpetuarea speciei, numai ea fiind in stare sa dea oua fecundate din care sa ia nastere viitoarele generatii de albine. Atunci cand printr-un accident dispare, colonia se pregateste sa-si creasca una noua, cladind botci "de salvare" in mijlocul cuibului. Daca matca devine necorespunzatoare albinele pregatesc 1-2 botci de "inlocuire linistita", iar atunci cand se pregatesc sa roiasca, construiesc un numar foarte mare de "botci de roire". Botcile de roire sunt luate in crestere esalonat (la distanta de cateva zile intre ele), pentru ca viitoarele matci sa nu eclozioneze toate deodata.

In mod obisnuit albinele au o inclinare naturala de selectivitate pentru matca lor, in raport cu o matca straina cu care intra in contact. Aceasta selectivitate nu se manifesta la fel in tot timpul anului, pe timpul marilor culesuri schimbarea matcilor facandu-se cu usurinta.

In preajma roitului matca este mai putin hranita, lipsa de hrana contribuind totodata la imputinarea substantei de matca si la usurarea acesteia in vederea zborului apropiat.

 

matca cresterea naturala a matcilor cresterea artificiala alte metode de crestere

 

Fagurii bun de ouat

Matca nu depune oua in fagurii nou claditi, decat in intervalul dintre inflorirea salcamului si inflorirea teiului. Exceptie fac roiurile. Matcile prefera fagurii in care au mai fost oua, cei mai indicati fiind cei de culoare maronie deschisa (cei de culoare foarte inchisa fiind dati la reforma).

matca cresterea naturala a matcilor cresterea artificiala alte metode de crestere

 

Maturarea matcilor

Matca este matura la 5 zile de la eclozionare, se imperecheaza de la 8 pana la 12 ori, in timp de cateva zile (ziua 7-12 uneori chiar pana la 21) si incepe ponta dupa ce au trecut 2 pana la 5 zile de la ultima imperechere.

matca cresterea naturala a matcilor cresterea artificiala alte metode de crestere

 

Moartea matcii

Poate fi naturala, datorata:

  • bolilor - in special nosemozei (care rapune matci in timpul iernii sau primavara dupa inceperea ouatului) si melanozei,
  • batranetii - matca epuizata avand ovarele atrofiate si spermatozoizi degenerati,
  • atacului unei alte matci - sau


accidentala, datorata:

  • pierzandu-se pe timpul zborului de recunoastere sau imperechere,
  • intrarii intr-un stup vecin,
  • interventiei necorespunzatoare a apicultorului (deschiderea prea timpurie dupa imperechere),
  • caderii pe pamant,
  • zborului matcii cand deschidem stupul pentru control,
  • tinerea indelungata a matcii intre degete si imprimarea unui miros nerecunoscut de albine,
  • ridicarii prea bruste a fagurelui pe care se afla matca,
  • cu ocazia transportului in pastoral,
  • controlul prea timpuriu primavara (inainte ca albinele sa-si fi inceput activitatea),
  • introducerea matcilor cumparate in colivia de transport impreuna cu albina insotitoare etc.


De aceea, atunci cand se procedeaza la marcarea matcilor acestea se introduc in colivii de protectie, pana cand albinele se obisnuiesc cu noul miros. In cazul in care matca si-a luat zborul trebuie sa stam nemiscati cu stupul deschis pana ce matca se reintoarce. Uciderea matcii mai poate surveni si cu ocazia unirii a doua colonii, cand apicultorul trebuie sa lase in stup numai una din cele 2 matci. Tratamentele prea brutale cu medicamente, fumigatiile, narcotizarile etc. pot cauza de asemenea moartea matcii, daca dozele sunt exagerate sau durata tratamentului este mai mare decat cea prescrisa. Unele matci tinere daca sunt luate intre degete pot avea reactii neasteptate, datorate unor turburari nervoase, ajungand sa paralizeze sau sa para ca si moarte. In astfel de situatii nu trebuie sa aruncam matca aparent moarta ci sa asteptam cu rabdare reanimarea ei.

Atentie!

La deschiderea stupilor nu trebuie dat prea mult fum. Se va evita:

  • deschiderea brusca a stupilor,
  • lovirea ramelor si
  • orice zgomot care ar putea speria matca si ar face-o sa fuga pe rama, fiind ucisa chiar de albinele proprii, care, o vor considera drept o straina.

Intrucat reginele se ascund uneori pe leaturile ramelor si pot fi omorate din greseala de apicultor, scoaterea si introducerea ramelor se va face cu grija, perpendicular, fara a atinge peretii stupului.

De asemenea, primavara nu este indicat a se umbla in stupi inaintea desfacerii cu totul a ghemului, controlul de fond fiind indicat a se face dupa trecerea a cateva zile de zbor intens. Daca totusi, observam formarea unui ghem de albine, acesta va fi aruncat intr-o farfurie cu apa. Albinele, speriate de inec vor da drumul matcii. Matca eliberata va fi introdusa intr-o cusca si redata familiei, dupa ce am aplicat un capacel de ceara perforat, in vederea eliberarii ei. 

matca cresterea naturala a matcilor cresterea artificiala alte metode de crestere

 

Cresterea matcilor

Cresterea naturala a matcilor

Perioada cea mai favorabila formarii roiurilor este dupa 15 mai.

Metoda 1

Este o metoda recomandata apicultorilor incepatori si consta in alegerea celei mai bune familii din stupina, a carei matca sa fie mai in varsta (aceasta intrand mai curand in frigurile roitului). Conditia esentiala este ca aceasta sa nu fi manifestat 2-3 ani tendinte de roire, altfel acestea vor fi perpetuate si vor compromite recolta. Colonia va fi stimulata si mentinuta pe un cuib strans, avand asigurati din timp trantorii pentru imperechere. Dupa declansarea roirii botcile mature capacite si protejate vor fi altoite la coloniile cu matci batrane, orfanizate in prealabil.

 

matca cresterea naturala a matcilor cresterea artificiala alte metode de crestere

 

Metoda 2

Consta in folosirea a 1-3 colonii crescatoare, recordistele stupinei, fiecare din acestea fiind ajutata de cate 4 FA (familii ajutatoare), ce vor fi stimulate impreuna, imediat dupa zborul de curatire, din 7 in 7 zile. Cand timpul se stabilizeaza, coloniile crescatoare vor fi ajutate cu faguri cu puiet capacit, fara a intrerupe hranirile de stimulare. Cand apar botci, cu 1-2 zile inaintea capacirii acestora, se scoate matca coloniei recordiste si se formeaza un nucleu de rezerva. Dupa alte 5-6 zile (timp in care botcile sunt capacite si devin mature) botcile pot fi folosite dupa necesitati, cea mai buna folosire fiind aceea a impartirii fagurilor cu botci si albina insotitoare, in cat mai multe nuclee, fiecare fagure cu botca primind alti faguri cu albina, puiet si provizii de la stupii ajutatori. Daca nu dispunem de suficienti faguri cu botci mai putem altoi din botcile in exces (cu o zi inainte de infiintarea nucleelor), la unificarea fagurilor nucleelor folosind apa aromatizata. Pentru evitarea depopularii nucleele vor fi duse la 3-4 km distanta sau vor primi albina scuturata de la FA, blocand urdinisurile cu iarba uda.

 

matca cresterea naturala a matcilor cresterea artificiala alte metode de crestere

 

Cresterea artificiala a matcilor

Impune o buna programare a lucrarilor si folosirea a 4 categorii de colonii de albine:

  1. FPM (familii de prasila mama) donatoare de larve,
  2. FPT (familii de prasila tata) crescatoare de trantori,
  3. FS (familii starter)
  4. si FPC (familii de prasila crescatoare).

Orice manipulare a botcilor trebuie sa fie facuta cu mare atentie pentru ca acestea sa nu fie racite sau prejudiciate. Perioada cea mai sensibila este situata intre zilele 7 si 9 de dupa transvazare cand, daca sunt miscate sau racite, pot da nastere unor regine deformate sau cu aripile atrofiate.

a. Cu orfanizare

Cand puietul ajunge pe 8-10 faguri bine umpluti si musca s-a inmultit:

  • cautam matca si facem cu ea un nucleu de rezerva, sau formam un roi artificial: pe 1 fagure cu miere, unul cu pastura si alti 8 goi, stupul cu matca fiind asezat in locul altui stup care se muta pe un alt loc;
  • pe fagurii cu oua adusi din familiile recordiste, amplasati in mijlocul cuibului (unde caldura este mai mare), din loc in loc, stricam cate 2-3 celule;
  • dupa 3-4 zile, marcam fiecare botca aparuta pe acesti faguri (4-20) si distrugem botcile necorespunzatoare aparute pe ceilalti faguri;
  • botcile nemarcate vor fi distruse la urmatorul control.
  • In cazul in care vom folosi botci cu larve transvazate nu vom depasi numarul de 40-60 pe serie.
  • Cresterea matcilor, in mai multe serii, in familii indelung orfanizate se poate face cu conditia improspatarii periodice cu faguri cu puiet capacit si faguri cu oua. In aceasta varianta cresterea are un randament ridicat, sunt luate in crestere un numar mare de botci, iar calitatea matcilor nu este afectata.

matca cresterea naturala a matcilor cresterea artificiala alte metode de crestere


 

b. Fara orfanizare

Este folosita mai mult in Germania, folosind stupi model Zander (asemanatori multietajatilor de la noi) sau orizontali. Colonia crescatoare se stimuleaza permanent cu hrana proteica astfel ca in momentul potrivit aproape sa intre in stare de roire, fara sa-si fi cladit inca botci.

Prezenta matcii prin feromonul ei are influenta numai asupra inceperii cladirii botcilor nu si asupra cresterii lor in continuare. Botcile vor fi asezate intr-un compartiment (separat cu gratie), intre 2 rame cu puiet tanar, matca cu restul puietului aflandu-se in cealalta parte a stupului. In compartimentul de crestere (dupa gratia despartitoare de matca), puietul foarte tanar va atrage in exces albinele doici. Pentru a da randament optim nu trebuie sa crestem mai mult de 30 de botci - la fiecare serie de crestere.

In orizontali

Colonia crescatoare se stimuleaza continuu astfel incat la momentul potrivit sa atinga pragul de roire. In stupul orizontal se pune o diafragma etansa, avand la mijloc o portiune de gratie Hanemann, formand dincolo de ea un compartiment de crestere ca si la metoda Joe Smith. In  compartimentul mic, langa gratie se aduc 2 faguri cu puiet capacit, langa ei se aseaza rama port-botci (care are sub speteaza superioara o fasie de fagure artificial, iar la 6 cm sub ea - sipci port-botci cu larve), urmata de 1 fagure cu puiet necapacit si 1 fagure cu miere si pastura (in rama hranitor cu jgheab). In compartimentul mare cuibul se aseaza langa gratie, urmat de fagurii cu miere. Ambele compartimente se servesc de urdinisul compartimentului mare.

Compartimentul mic (A cu matca)

Nu este prevazut cu urdinis si va avea langa gratie 2 faguri cu puiet capacit, urmati de 2 faguri port-botci (ce au sub speteaza superioara o fasie de fagure artificial, iar la 6 cm sub ea - sipci avand pe ele botci cu larve), 1 fagure cu puiet necapacit (pentru a se atrage acolo un numar mai mare de doici) si 1 fagure cu hrana (miere si pastura) si un hranitor.

Compartimentul mare (B de crestere si imbatranire)

Are urdinis si va avea cuibul (6-7 rame puiet) langa gratie, urmat de fagurii cu miere si hranitor, devenind compartimentul de crestere intre 10 iunie si 19 august. Mutarea ramelor capacite din compartimentul A in compartimentul B poate coincide cu ridicarea botcilor "mature" gata de eclozionare pentru a fi puse in custi de eclozionare. Din 10 in 10 zile botcile pot fi considerate mature. Dupa ridicarea lor mai e nevoie de 2-3 zile pentru eclozionarea matcilor din custi. Timpul necesar pentru "modelarea" inceputurilor de botci este de circa 1 zi. In total 14 zile pentru fiecare generatie de matci luate in crestere.

Aceasta perioada poate fi scurtata mult daca botcile imediat dupa capacire, sunt date altor familii pana la maturizarea lor, eliberandu-se familia de crestere pentru o noua operatiune. In cazul cresterilor succesive, botcile crescute, dar inca necapacite, se pot pune intr-o rama izolator si aceasta se introduce intr-o familie puternica cu matca. Pentru o buna reusita este nevoie de o stricta evidenta a lucrarilor si programarilor la date fixe. La terminarea cresterii, ce le doua familii pot fi refacute in vederea iernarii.

 

matca cresterea naturala a matcilor cresterea artificiala alte metode de crestere

 

In verticali

Impartirea va fi asemanatoare. Cuibul de jos va avea matca izolata de cel de sus printr-o gratie Hanemann acoperita in mare parte cu carton in cea mai mare parte (exceptand centrul). In corpul de sus se vor ridica 2 faguri cu puiet capacit si se va lasa loc pentru 1 rama port-botci; urmeaza apoi 1 fagure puiet tanar si 1 fagure cu miere. Dupa 24 ore (timp in care albinele se obisnuiesc cu noua organizare), cele 2 corpuri vor fi izolate, timp de o ora, cu un separator dublu din panza de sarma (tip Snellgrove), operatia fiind recomandata a se face seara. Albinele se vor simti orfane si dupa o ora vor primi cu bucurie ramele port-botci luand in crestere 10-12 larve (din cele deja pornite), fara sa roiasca.

La stupii verticali compartimentul B va fi situat in partea de sus. Rama cu botci va fi amplasata intotdeauna intre un fagure cu puiet tanar si un fagure cu pastura, acest aranjament determinand albinele tinere, care merg sa se aprovizioneze cu pastura, sa se opreasca si sa hraneasca larvele din botci.

Aranjamentul este urmatorul:

  • miere,
  • polen,
  • larve de varsta 4-5,
  • larve de varsta 1-2,
  • rama cu botci,
  • polen,
  • larve de varsta 6-7,
  • miere,
  • hranitor.


Din cuibul de jos, despartit de corpul superior cu o gratie Hanemann, in parte acoperita cu carton, dar lasand un spatiu liber la mijloc, se ridica 2 faguri cu puiet capacit. Se lasa loc pentru rama port-botci dupa care urmeaza o rama cu puiet larvar, si fagurii cu provizii. Stupul pregatit astfel se lasa 24 ore, timp in care multe albine din cuib urca in corpul de sus. Dupa 24 ore izolam cele 2 corpuri cu un separator dublu tip podisor Snellgrove, timp de 1 ora (seara) dupa care se introduce rama port-botci care va fi luata in crestere. Dupa o ora se scoate separatorul dublu si se inlocuieste cu aceeasi gratie Hanemann obturata si totul intra in normal, albinele continuand sa hraneasca botcile.

 

matca cresterea naturala a matcilor cresterea artificiala alte metode de crestere

 

Alte metode de crestere intensiva

Metodele nu sunt rigide si suporta combinatii, fiecare apicultor adoptand in final propria sa metoda, in functie de:

  • pregatirea sa profesionala,
  • dotarea materiala,
  • numarul de matci necesar a fi realizat.

1. Metoda Alley

Se alege cea mai buna familie, se scot toti fagurii cu puiet (fara albina), mai putin 2 faguri cu puiet in eclozionare, intre care se introduce "rama de crestere" cu fagurii tip Miller. Lateral, de o parte si de alta se aseaza fagurii cu hrana, polen si miere. Fagurii ramasi trebuie sa fie acoperiti din abundenta cu albinele familiei. Metoda poate fi folosita si pentru obtinerea mai multor serii de matci, cu conditia ca familiile donatoare, pornitoare si crescatoare sa fie asigurate in permanenta cu faguri cu puiet la eclozionare si cu hrana din abundenta.

Este oarecum asemanatoare cu cea descrisa mai inainte, pregatind o rama speciala prevazuta cu un fagure artificial prevazut doar cu 2-3 sarme orizontale, rama care este data spre crestere unei colonii bune, in centrul cuibului, fiind retrasa dupa 48 ore gata cladita, dupa care o introducem definitiv in mijlocul cuibului coloniei donatoare ce va stimulata in acest scop. Dupa insamantare, se taie 1-2 fasii de celule ce contin larve, cutitul trebuind sa aiba o lama fina, bine ascutita si sa fie incalzit usor in apa fierbinte. Dupa incalzire, lama cutitului va fi stearsa cu un prosop uscat si curat, fiind folosita la scurtarea celulelor cu 5-6 mm. Dupa scurtare, cu capatul rotund al unui chibrit se strivesc cate 2 oua larve vecine, lasand neatinsa in celula ei pe cea de a treia. Partea de sus a celulelor cu larve vii se largeste pentru ca albinele sa poata cladi usor botci spatioase. Dupa terminarea acestei lucrari, fasia de larve se lipeste in partea inferioara a unui fagure gol, cald, scurtat pana la jumatate din inaltimea lui. In celulele goale ale fagurelui se toarna sirop caldut de miere pentru ca albinele doici sa nu faca economie de hrana. Rama astfel pregatita se introduce in mijlocul coloniei crescatoare orfanizate de matca si puiet cu 2-3 ore inainte.

Preferinta albinelor de a creste matci in faguri noi se datoreaza faptului ca ele pot modela cu usurinta botci bune, spatioase, cu fundul bombat si adancit asa cum trebuie pentru dezvoltarea normala a larvei si matcii.

matca cresterea naturala a matcilor cresterea artificiala alte metode de crestere

 

2. Metoda Caillas

Este o varianta simplificata a metodei lui Alley prin folosirea unui fagure artificial introdus in cea mai buna colonie, care, dupa crestere si insamantare este scurtat pana la marginea elipsei de puiet si, fara a mai taia fasii din el, celulele care raman in partea de jos a fagurelui vor fi largite si rarite, restul decurgand ca la metoda de mai sus.

 

matca cresterea naturala a matcilor cresterea artificiala alte metode de crestere

 

3. Metoda Coffey (SUA)

In cazul in care avem nevoie de mai multe botci pentru inlocuirea matcilor necorespunzatoare, dupa 24 de ore, scoatem ramele port-botci si le plasam in alte familii crescatoare puternice, neorfanizate, stiut fiind ca pana la capacire matcile nu vor fi deranjate de prezenta acestora.

Exista si o metoda mai expeditiva, orfanizand temporar colonia de crestere doar cu 30 de minute inaintea primirii botcilor, colonia fiind stimulata puternic cu 4 zile inainte cu miere si pastura. Matca va fi izolata cu puietul in corpul de jos, peste acesta aflandu-se inca un corp care, la momentul orfanizarii va fi mutat cu 30 cm in spatele corpului cu matca. Fagurii cu provizii din acest corp vor fi scosi intr-o ladita portativa, locul lor fiind luat de fagurii cu matca si puietul din corpul de jos. In acest fel, stupul mutat va avea matca, puiet, miere si albina tanara. Stupul ramas va avea toata albina zburatoare, care se intoarce la vechiul loc si fagurii cu provizii. Pana sa observe noua situatie, stupul ramas pe vechiul loc va mai fi intarit cu albina tanara scuturata de pe inca 5-6 faguri cu puiet larvar (luati de la alti stupi din stupina, ale caror matci au fost izolate). Asezarea fagurilor in acest stup se face mai distantat, pentru ca intre faguri sa incapa cat mai multa albina, lasand loc pentru 2-3 rame port-botci cu larve transvazate care vor fi introduse in stup dupa 30 de minute, fiecare bara port-botci avand maxim 20 de botci, colonia fiind stimulata permanent pana la capacirea botcilor. Daca avem nevoie de cat mai multe botci, putem folosi tot aceasta familie pentru crestere, dupa 24 de ore scotand ramele port-botci acceptate si impartindu-le pe la diferite familii puternice, botcile fiind crescute in corpul de sus, in prezenta matcilor izolate cu gratie in corpul de jos. Pentru ca larvele botcilor sa fie cat mai bine ingrijite, din corpul de jos se ridica in corpul de sus cate 2 faguri cu puiet larvar, intre care vom incadra rama port-botci. Coloniile gazde vor fi hranite tot timpul cu sirop si polen.

 

matca cresterea naturala a matcilor cresterea artificiala alte metode de crestere

 

4. Metoda Doolittle-Pratt

Timpul indicat aplicarii acestei metode este dat de stabilizarea vremii, in preajma marelui cules. Este o metoda ce foloseste transvazarea simpla a larvelor de cateva ore. Mutatia larvei in botcile artificiale se recomanda a se face imediat dupa fasonare. Inainte de a planta larvele sa avem grija sa introducem in fiecare botca o mica cantitate de laptisor de matca. Aceasta operatie va usura desprinderea larvei de pe spatula si prinderea ei de fundul botcii artificiale, asigurand o amorsare sigura. Transvazarea larvelor se face cu o spatula confectionata din sarma otelita cu diametrul de 1,5 mm, lunga de 20 cm, avand varful subtire pana la 0,2 mm si indoit intr-un unghi de 100 o. Operatia trebuie sa se faca intr-o camera luminoasa, la minimum 20 oC, iar umiditatea relativa sa fie destul de ridicata, pentru a nu se usca larvele. Pe masura transvazarii, botcile cu larve se aseaza cu gura in jos pe o panza flanelata umezita cu apa calda pana la completarea tuturor celor 30-60 de botci. Dupa completare, rama se duce la stupul dinainte pregatit invelita intr-un prosop pentru a se feri in timpul transportului de curentii reci si de soare.

Colonia crescatoare va fi pregatita din timp prin orfanizare si distrugerea tuturor botcilor, prin intarire cu puiet capacit de la coloniile vecine si prin stimulare cu sirop. Cu ajutorul unui sablon vom asigura numarul de botci artificiale necesare. Acestea se vor lipi pe mici suporturi de lemn (degetare) ce stau in suspensie intr-o rama sau fagure port-botci. Botcile artificiale se dau 2-3 ore albinelor coloniei crescatoare pentru obisnuire si curatare cu saliva, usurand acceptarea lor mai usoara dupa operatia de transvazare a larvelor. Cu 4-5 zile inaintea demararii lucrarii propriu-zise de crestere, orfanizam provizoriu un nucleu, pastrand matca intr-o colivie cu cateva albine. Nucleul orfan se stimuleaza iar albinele vor cladi botci. Dupa 3 zile eliminam din botci toate larvele, recoltam laptisorul si-i redam nucleului matca, laptisorul fiind diluat si folosit in operatia de transvazare. Concomitent, introducem matca celei mai valoroase familii intr-un izolator de matca, unde, timp de 36 de ore ea va depune oua intr-un fagure curatat in prealabil cu saliva de catre albine. Cand larvele incep sa eclozioneze din ou, diluam laptisorul recoltat din nucleul orfanizat temporar, cu apa distilata, punand pe fundul fiecarei botci artificiale o picatura cat un bob de mei. Apoi scoatem din celulele fagurelui cu spatula fina din sarma de otel larve abia eclozionate, punandu-le cate una in fiecare botca. Rama port-botci se aseaza apoi in mijlocul cuibului coloniei crescatoare, orfanizate de matca si puiet larvar, mai inainte cu 2 ore. Albinele orfanizate vor lua in crestere botcile artificiale, hranindu-le pana la maturitate etc.

 

matca cresterea naturala a matcilor cresterea artificiala alte metode de crestere

 

5. Metoda simplificata de transferare a larvelor

Manuirea diverselor scule cu care aceste larve urmeaza sa fie scoase din celule si depuse in botcile artificiale nu este chiar simpla. Transvazarea poate fi executata insa si fara ajutorul spatulei, cu ajutorul unui tub de plastic flexibil de aspirare cu gura (cu diametrul de 4 mm, lung de 10-15 cm), la capatul caruia se fixeaza, cu ajutorul unui colier confectionat dintr-o pana de gasca (guler, inel de 7-8 mm lungime si 5 mm diametru), o sita fina provenita dintr-un ciorap de matase (2 mm din lungimea colierului depasind capatul tubului). Larvele care urmeaza sa fie transferate se identifica cu ajutorul unei lupe, iar celulele in care se afla se inseamna printr-o mica crestatura. Se introduce dupa aceea tubul pana in fundul acestor celule si se suge usor larva (astfel incat sa se lipeasca de sita), care apoi, printr-o simpla suflare, va fi pusa in botca artificiala, peste o picatura de laptisor diluat. Pentru ca larva sa nu ramana agatata in unghiul format intre colier si sita, este bine ca acest unghi sa fie nivelat cu propolis moale, ceea ce permite dirijarea larvei aspirate spre centrul sitei. Folosind acest dispozitiv, transferarea larvelor poate fi executata chiar si de apicultorii fara experienta, sau de cei cu vederea mai slaba.

 

matca cresterea naturala a matcilor cresterea artificiala alte metode de crestere

 

6. Metoda Heyrand

Metoda elvetianului Heyrand a aparut dupa 3 decenii de la metoda lui Doolittle-Pratt si consta in mutatia larvei odata cu celula ei, celula care este lipita pe un dop de crestere. Pentru aceasta, cu cateva zile mai inaintea demararii lucrarilor de crestere, introducem in mijlocul cuibului familiei donatoare, un fagure nou cladit, din care au eclozionat cel putin o generatie de puiet, stropind-o cu apa indulcita cu miere sau zahar. Dupa 24 de ore se controleaza inceperea pontei pentru a sti cand sa ridicam fagurele in vederea demararii propriu-zise a lucrarii. Celulele cu larve vor fi decupate cu o preducea si vor fi lipite pe suporturi cilindrice de lemn, care au la una din extremitati cate un triunghi de tabla fixat cu un cui mic. Celulele cu larve vor fi scurtate la jumatate cu ajutorul unei lame, apoi vor fi largite. Pana triunghiulara de tabla cu suportul respectiv si celula lipita se infige pe un fagure vechi gol, care are deasupra un hranitor jgheab, pe fiecare fata a unui astfel de fagure plantandu-se cate 10 botci cu suporti.

Fagurele port-botci se introduce in mijlocul cuibului coloniei crescatoare pornitoare, orfanizata total si stimulata cu 3 zile inainte. Cu cateva ore inainte de introducerea efectiva a ramei cu botcile astfel pregatite, scoatem toate ramele cu puiet, stricam toate botcile, le insemnam si le dam stupilor vecini. Colonia pornitoare-crescatoare ramane numai cu 2 faguri (1 cu miere si 1 cu pastura), intre acestia introducandu-se rama port-botci cu larve de cateva ore. Dupa luarea in crestere a botcilor, ramele cu puiet introduse la stupii vecini pot fi inapoiate.

Cand botcile ajung la maturitate se retrag cu suportul lor si se folosesc in functie de necesitati.

 

matca cresterea naturala a matcilor cresterea artificiala alte metode de crestere

 

7. Metoda Joe Smith

Este metoda industriala de crestere (a fasiilor decupate), fiecare crescator avand la dispozitie:

  • 4-5 stupi bine populati - (fiecare stup ocupand cel putin 2 corpuri cu albina), ce vor furniza albina tanara pe tot parcursul lucrarilor;
  • 1 colonie de selectie - producatoare de oua cu varsta precisa (1 stup Dadant cu 12 rame in pat cald, prevazut cu hranitor exterior);
  • 1 colonie pornitoare - orfanizata cu 2 ore inainte (pentru fiecare colonie pornitoare avand repartizate 2-3 colonii furnizoare de albina tanara, pe masura ce albina proprie inainteaza in varsta);
  • 1 colonie de crestere - prevazuta cu gratie Hanemann la urdinis, toate aceste colonii fiind stimulate pe masura nevoilor.
  • stupi de finisare - folositi pentru preluarea botcilor care nu mai au loc in stupii de crestere.


Se pregatesc din timp ramele special infundate de ouat (rame tip Smith al caror gol e completat cu o scandura groasa de 20 mm, in mijlocul careia se taie un dreptunghi cu latura orizontala de 210 mm si cea verticala de 130 mm), golul scandurii fiind ocupat cu un fagure artificial lipit cu ceara pe margini. In luna aprilie aceste rame se introduc langa cuibul mai multor colonii, dupa cladire fiind retrase si pastrate pana la inceperea lucrarilor (fiecare colonie donatoare avand rezervate cate 2 rame de acest fel).

Se desfac din cuie cateva rame de stup, ale caror speteze superioare au pe fata interioara cate un jgheab longitudinal de 3 mm (nut). In acest nut se introduce marginea unei fasii de fagure artificial lata de 60 mm, fasia fiind consolidata cu ceara topita. Spetezele cu fasii se dau albinelor, alaturi de cuib, pentru a fi cladite, dupa care se retrag si se pastreaza intr-un stup gol.

Organizarea coloniei donatoare si a coloniei crescatoare.

Cu cel putin 2 saptamani inainte de inceperea lucrarilor, colonia donatoare si cea crescatoare trebuie sa aiba cel putin 3,5 kg albina, si matcile cele mai bune din stupina. Ramele stau in stup in pat cald, coloniile alimentandu-se prin orificiul facut in peretele din spate cu cate 100 g sirop bogat in proteine, oferit in hranitorul exterior. Cand dam siropul stupul se ciocaneste putin, pentru ca albinele sa-si formeze un reflex conditionat de hranire.

Cu 3-4 zile inainte de a porni cresterea matcilor, stupul coloniei crescatoare se imparte in 2 compartimente neegale, cu ajutorul unei diafragme etanse prevazute in partea de jos cu o gratie Hanemann lata de 3 cm, pin care albinele celor 2 compartimente pot sa circule si sa transporte in compartimentul mare hrana din hranitorul exterior. Compartimentul de la peretele din spate va avea un spatiu de 3 rame, ce stau in larg, iar cel de-al doilea va avea 8 rame.

Dupa 3-4 zile, cand albinele s-au obisnuit cu cele 2 compartimente, se prinde matca coloniei cu tubul de sticla si se tine provizoriu la caldura corpului intr-un buzunar. Compartimentul mic se goleste de rame, albinele scuturandu-se in spatiul ramas liber, se mai scutura apoi albinele tinere de pe 3-4 faguri cu puiet larvar si se introduce la mijloc 1 rama cu puiet capacit cu albina insotitoare, incadrand-o cu 2 rame bune de ouat, din cele completate cu scandura, dar cu fagurasii claditi mai de mult. Eliberam apoi matca in compartimentul mic, care se acopera cu un podisor etans, tip PFL. Neavand alt loc disponibil, matca va umplea cu oua ramele infundate. Stupul se hraneste in continuare de 2 ori pe zi ciocanindu-l.

Dupa 3 zile se retrage fagurele cu puiet din mijloc, indepartand incet albinele si matca de pe el, acestea ramanand in continuare in acelasi compartiment mic. Fagurele retras este inlocuit cu o speteaza cu fasie de fagure nou lata de 60 mm (cladita mai de mult). Pe speteaza se scrie data introducerii acestei fasii. Dupa 24 de ore ridicam speteaza cu fasia cu oua proaspete si o introducem in compartimentul cel mare, in mijlocul cuibului, in locul ei introducandu-se pentru ouat o alta fasie de fagure cladit. Aceasta operatie se repeta in fiecare zi.

Cand s-au implinit 3 zile de la insamantarea primei fasii care se afla acum in compartimentul mare, se trece in stupul pornitor, orfanizat cu 2 ore inainte de a incepe sa eclozioneze larve si anume: intr-un stup gol cu fund, podisor si capac, se aseaza in mijloc un fagure gata cladit in a carui celula se toarna apa indulcita. In dreapta si stanga lui se lasa loc sa incapa cate o rama, iar dincolo de acest spatiu se aseaza 2 rame cu hrana (una cu miere in stanga si alta cu polen in dreapta), spatiile laterale fiind marginite cu 2 diafragme. Popularea cu albina a stupului pornitor se face scotand disponibilul de albina din stupii furnizori, care vor asigura starterului atata tineret cat este nevoie. Astfel, daca stupului pornitor i se dau spre pornire 50 de botci vom scutura acolo cel putin 2 kg albina tanara. Pentru 75-100 botci trebuie sa dispunem de 3,5-4 kg albina. Albinele tinere scuturate in starter stau cu urdinisul inchis 2-3 ore, dar avand montate 2 site de ventilatie (una la fund, alta la capac). Pentru usurarea infratirii albinele scuturate ce provin de la 2-3 familii furnizoare, se naclaiesc cu miere in vederea infratirii prin lingere reciproca.

Dupa trecerea celor 2 ore, se deschide stupul cu colonia donatoare, de unde ridicam spetezele cu larve in eclozionare si le ducem intr-o camera calda, din fiecare fasie faguras, lat de 60 mm, taind de-a lungul cel putin 4 fasii inguste, fiecare cuprinzand de la un capat la celalalt un sir de celule cu larve ce eclozioneaza, fasiile inguste lipindu-le cu ceara topita turnata pe sipci subtiri. Scurtam apoi pana la jumatate inaltimea celulelor (cu ajutorul unei lame incalzite), iar cu o mica spatula eliminam larvele din 4 in 4, sipcile asezandu-se la o distanta de 6 cm una de alta, golul de sub spetezele ce marginesc sipcile subtiri cu celule completandu-se cu 2 fasii de placaj. Cele 2 rame port-botci vor fi introduse in spatiile lasate libere in starter, de o parte si de alta a fagurelui mijlocas prevazut cu sirop in celule, unde raman 24 de ore, timp in care orfanizam stupii crescatori (de matca si puietul necapacit, fiecare colonie doica avand 2 corpuri pline la refuz cu albine), dupa care sunt trecute in corpul de jos al familiilor crescatoare, unde vor sta pana la maturizarea botcilor.

 

matca cresterea naturala a matcilor cresterea artificiala alte metode de crestere

 

8. Metoda Jordan-Volosyevici

Este metoda dublei transvazari. Superioritatea matcilor crescute natural se datoreaza faptului ca pe fundul botcilor de roire, dupa eclozionarea matcilor ramane o cantitate de 3 ori mai mare de laptisor decat in cazul botcilor artificiale crescute prin transvazare simpla. S-a constatat, de asemenea, ca de multe ori, botcile crescute prin transvazare sunt luate in crestere abia dupa 4-6 ore de la transvazare, flamanzirea temporara fiind in detrimentul bunei dezvoltari. Aceste dezavantaje sunt eliminate prin metoda dublei transvazari. Larvele acceptate, dupa 24 de ore, sunt inlocuite cu altele abia eclozionate, crescute intr-o familie donatoare de elita. Astfel de larve, cu alimentatie abundenta sunt bine primite de coloniile crescatoare, fara ca botcile sa mai fie incredintate coloniilor pornitoare.

Cu toate acestea nici prin aceasta metoda nu s-a ajuns sa se obtina matci la fel de bune cu cele crescute de coloniile ce roiesc.

Analizandu-se aceste rezultate s-a constatat urmatoarele:

  • laptisorul dat larvelor cu destinatia initiala de a fi viitoare matci are in componenta sa mult acid pantotenic (cel mai activ aminoacid ce ajuta cresterii si dezvoltarii corporale si a ovarelor, precum si a hormonilor sexuali);
  • larvele de 24 de ore sunt hranite cu o hrana diferita ce nu corespunde intru totul viitoarelor matci;
  • oricat de repede s-ar face transvazarea, este nevoie sa treaca o perioada de acomodare si adaptare a larvelor la noul mediu (10 minute - 5-7 ore);
  • daca se face dubla transvazare, noua larva gaseste in botca un laptisor a carui dozare nu este corespunzatoare chimic si calitativ varstei si starii de larva viitoare matca, adeseori albinele inlocuind aceasta hrana cu alta corespunzatoare, timp in care larva nu se alimenteaza corespunzator.


Termenele lucrarilor in practica dublei transvazari a larvelor trebuie sa fie riguros respectate, altfel munca e in zadar:

  • cu 15 zile inainte se incepe lucrarea de crestere a trantorilor
  • cu 4 zile inainte se compartimenteaza, se stimuleaza si se orfanizeaza colonia crescatoare
  • cu 4-6 ore inainte se introduce fagurele cu botcile artificiale (pentru a fi linse de albine)
  • cu o ora inaintea introducerii larvelor se scoate rama cu larve si rama port-botci si se incepe transvazarea propriu-zisa
  • la 8-14 ore dupa introducerea primei serii se face verificarea acceptarii larvelor si comasarea botcilor acceptate in 1-2 rame de crestere, se inlatura larvele acceptate si se face ce-a de-a doua transvazare a larvelor viitoarei matci (de pana in 12 ore), provenite dintr-o familie de prasila
  • dupa 24 ore se verifica din nou botcile eliminandu-le pe cele necorespunzatoare
  • in cazul in care folosim echipamentul lui Karl Jenter verificarea se face dupa 3 zile de la introducerea botcilor de plastic cu larve de 5-6 ore
  • dupa 10-11 zile (ziua a 14-a de la faza de ou), botcile corespunzatoare sunt izolate in custi de eclozionare sau sunt introduse in nuclee, in vederea acceptarii lor
  • incepand cu a 13-a zi de la transvazare se verifica acceptarea matcilor neimperecheate
  • la 30-35 de zile matcile sunt scoase din nuclee, marcate si valorificate in functie de imprejurari.

Finalizarea lucrarilor pana la imperecherea matcii

  • In ziua a 14-a de la insamantare, dopul cu botca se introduce in colivia de eclozionare.
  • In ziua a 15-a nimfa incepe sa inmoaie cu saliva capacelul botcii.
  • In a 16-a zi nimfa roade capacelul si eclozioneaza.
  • In zilele 17-19 matca se hraneste si se maturizeaza. Este indicat a nu se deranja.
  • In zilele 20-21 matca face zboruri de recunoastere. A nu se deranja.
  • In zilele 22-25 matca face zboruri de imperechere (se imperecheaza de la 8 pana la 12 ori).
  • In zilele 26-27 matca incepe a fi hranita cu laptisor de matca in vederea inceperii ovulatiei.
  • In zilele 28-31 matca depune oua, iar dupa capacirea larvelor, se da unei noi familii de productie, in nucleu introducandu-se o noua serie de botci capacite sau matci eclozionate.

Atentie! controlul imperecherii matcilor este indicat a se face dupa orele 17.

matca cresterea naturala a matcilor cresterea artificiala alte metode de crestere

 

9. Metoda Miller

 Consta in folosirea unei rame speciale pe a carei speteaza superioara sunt lipite 3-4 bucati de fagure artificial lungi de 15-18 cm, taiat in forma triunghiulara cu baza fiecarui fagure triunghiular de 6-8 cm, varful fiecarui fagure fiind orientat in josul ramei. Pentru a nu se darama sub greutatea albinelor cand vor fi claditi, acesti faguri artificiali sunt marginiti cu sarme intinse de sus in jos, de-a lungul laturilor triunghiului, sarme care se fixeaza pe aceste margini consolidand fagurii triunghiulari. Rama astfel pregatita se introduce in cel mai bun stup din prisaca, din care s-au retras majoritatea fagurilor cu puiet, dar s-au lasat matca si 2 faguri cu larve cu puiet capacit, intercalandu-se intre ei. Albinele vor cladi acesti faguri numai cu celule de albine lucratoare, latindu-i pe margini si depasind sarmele de consolidare, iar matca, din lipsa de spatiu, ii va ocupa cu oua pana la marginea fasiilor triunghiulare, repede cladite de albine. Pentru o si mai buna crestere lucrarea va fi incredintata la 2 colonii selectionate (prima donatoare iar cea de-a II-a crescatoare), ambele stimulate din plin cu 10-15 zile inainte si pe tot parcursul lucrarilor de crestere.

In ziua a 3-a de la depunerea oualor in celulele fagurilor tip Miller, vom ridica matca si tot puietul necapacit si fagurii cu oua din familia crescatoare (doica), lasand in mijlocul cuibului un spatiu gol in care, dupa 2 ore vom aduce rama Miller aflata in familia donatoare. Inainte de a introduce rama speciala, cu ajutorul unui cutit bine ascutit ii vom scurta celulele, pana aproape de fundul lor, eliminand din 3 in 3 ouale aflate in celulele de pe marginea  fagurasilor, astfel incat vor fi indeplinite toate conditiile cresterii unor botci cat mai apropiate ca marime de cele de roire.

 

matca cresterea naturala a matcilor cresterea artificiala alte metode de crestere

 

10. Metoda Örösi Pall Zoltan

Pornind de la constatarile lui Joe Smith care a observat si a scris inca din 1926, ca albinele care vor sa-si construiasca botci de roire, cu putin inainte de aparitia larvelor viitoare regine, pun in jurul celor catorva oua o picatura de laptisor, fara ca acesta sa aiba contact cu oul si ca albinele au predilectie sa creasca botci mari pe fagurii noi, a caror ceara este mai usor de modelat, a tras concluzia ca trebuie sa gaseasca o metoda in care cresterea sa porneasca inca din faza de ou. Cu atat mai mult cu cat s-a observat ca matcile crescute din larve mai mari de o jumatate de zi de la ecloziune au o valoare cu atat mai scazuta cu cat larva luata in ingrijire va fi mai mare ca varsta.

Pentru obtinere oualor de varsta precisa este utilizata mai intai metoda Joe Smith.

Pentru a obtine laptisor cat mai proaspat necesar oualor gata de ecloziune, cresterea matcilor va fi inceputa cu cel mult o zi inainte, botcile fiind incredintate unei colonii pornitoare. Dupa 24 de ore de la acceptare, larvele sunt eliminate din botci (cu ajutorul unei pensete fine si cu multa atentie pentru ca laptisorul pe care stau sa nu se intinda in botca mai mult decat locul ocupat pana atunci) asezand in locul lor rondelele cu ou decupate din colonia donatoare cu ajutorul unui dispozitiv denumit preducea. Rondelele vor fi apoi transvazate cu ajutorul unui ac infipt in marginea rondelei, aceasta fiind asezata pe patul de laptisor. De indata ce rondela a luat contact cu laptisorul se lipeste pe el si ramane pe loc. Rondelele avand un diametru de 3 mm, aproape ca acopera laptisorul de pe fundul botcii, ramanand totusi o margine ce o inconjoara. Laptisorul, fie va fi indepartat de albine (existand riscul deplasarii si caderii rondelei, fapt ce va compromite cresterea botcii), fie va fi depus in jurul oului ca in jurul unei insule (acoperind rondelele cu un strat subtire de laptisor). Astfel, laptisorul vechi ramane pe loc, iar rondelele se incrusteaza intre stratul vechi si cel nou de laptisor depus de albine.

Pentru luarea in crestere a oualor transvazate cu foarte putin timp inainte de a vira spre larva de o zi se folosesc starteri sau familii crescatoare orfanizate pentru cateva ore. Crescatorul de matci trebuie sa lucreze cu o mare precizie, astfel ca transplantarea oului cu rondela sa nu se faca cu multe ore inainte de eclozionarea larvei din ou, caci atunci si laptisorul depus in jurul oului se invecheste. Autorul a obtinut rezultate bune folosind fie o colonie crescatoare orfanizata, fie una in care matca este prezenta dar izolata intr-un mic compartiment cu 3 faguri ca la metoda Joe Smith (1 cu miere si 2 goi). Cand se face mutatia oului in locul larvelor, nu mai este nevoie de ridicarea matcii, albinele fiind obisnuite cu situatia.

Rezultatele obtinute cu aceasta metoda intrec toate metodele de crestere. Matcile obtinute sunt de foarte buna calitate dar metoda cere o foarte buna pregatire profesionala iar procentul de matci crescute este mai mic decat la alte metode. Simplificarea acestei metode se face prin fortarea albinelor sa ia in crestere ouale in pragul eclozionarii larvelor.

 

matca cresterea naturala a matcilor cresterea artificiala alte metode de crestere

 

11. Metoda poloneza

Utilizeaza 3 colonii fruntase (1 donatoare, 1 crescatoare mama, 1 crescatoare tata) pregatite din primavara prin stimulari, astfel ca la inceputul lucrarilor de crestere aceste colonii sa fie pline pana la refuz de albine si puiet.
  1. Colonia crescatoare de trantori va primi in mijlocul cuibului, inca din primele zile ale primaverii, un fagure gol, gata cladit cu celule de trantori, din care au eclozionat 2-3 generatii, care va fi stropit cu sirop diluat si caldut. Este bine ca fagurele sa fie introdus mai dinainte la marginea cuibului, pentru ca sa fie incalzit si sa prinda mirosul coloniei. Albinele se vor grabi sa curete celulele iar matca le va insamanta. Fagurele va fi verificat incepand de a 2-a zi, si pentru aceasta va fi lasat un spatiu mai larg pentru usurarea manevrarii si pentru ca matca si albinele vecine sa nu se nelinisteasca.
  2. Colonia donatoare va primi, la timpul oportun, un fagure gol gata cladit, in care cu un an inainte, spre sfarsitul verii, albinele au crescut 1-2 generatii puiet (avand grija ca acesta sa nu aiba miros strain). Fagurele sa fie cald, fie a stat in acelasi cuib (dincolo de cel cu pastura, langa diafragma, albinele curatindu-l partial), fie ca a fost tinut in casa, langa soba 2-3 zile. Dupa insamantare, acesta va fi scos si pregatit pentru a fi plasat in colonia crescatoare. Inainte de a fi introdus in mijlocul cuibului coloniei donatoare fagurele se stropeste cu putina apa. Incepand cu a 2-a zi fagurele va fi verificat pentru a sti cu precizie varsta oualor. Pentru usurarea acestei operatii pentru acest fagure se lasa un interval putin mai mare pentru a putea fi scos cu usurinta, fara a deranja prea mult cuibul, pe spatiul in excedent adunandu-se cat mai multa albina tanara.
  3. Colonia crescatoare mama, cu 2 ore inainte de primirea fagurelui cu larve, va fi orfanizata de matca si de tot puietul necapacit, lasand in centrul cuibului un spatiu pentru primirea fagurelui anume pregatit si va fi puternic stimulata. Putin inainte de trecerea celor 2 ore de la orfanizarea coloniei crescatoare, fagurele din care au inceput sa eclozioneze primele larve din oua se duce intr-o camera calda, infasurat intr-un prosop (ca sa nu racim larvele). In camera incalzita vom taia de-a lungul fagurelui 2 ferestre orizontale late de 5 cm, aproape pe toata lungimea fagurelui, cea de-a 2-a fereastra fiind situata la 8 cm sub prima. Celulele cu larve situate in partea de sus a fiecarei ferestre se scurteaza la jumatate din inaltimea lor, numai pe una din fetele fagurelui. Cu ajutorul unui betisor de chibrit vom distruge cate 4 larve in sir, lasand-o intacta pe cea de-a 5-a (exceptand situatia in care avem nevoie de mai multe botci, cand vom distruge larvele din 3 in 3), care va fi largita cu un largitor de celule pentru a inlesni albinelor claditul botcilor. Fagurele astfel pregatit va fi dat apoi coloniei crescatoare, unde, doicile orfanizate vor revarsa asupra celulelor pregatite de noi laptisorul de matca secretat din abundenta si vor cladi botcile ce vor sta suspendate in golurile dintre ferestre anume taiate de noi. Colonia crescatoare va fi zilnic stimulata pana la capacirea celor 30-40 de botci. Cu cat matcile vor fi in numar mai mic cu atat vor fi de o calitate mai buna.

matca cresterea naturala a matcilor cresterea artificiala alte metode de crestere

 

12. Metoda Romanescu

Are avantajul rapiditatii dar are dezavantajul greutatii claditului si insamantatului ramei speciale, precum si a faptului ca nu se pot creste matci direct din oua, pentru practicarea ei avand nevoie de unelte speciale, destul de complicate. Se fixeaza un fagure artificial pe suprafata unei placi de lemn formate din cuburi imbinate, care pot fi apoi dezmembrate. Placa cu fagurele pe ea, dupa ce a fost cladit bine, se introduce in mijlocul cuibului cu matca pentru a fi insamantat. Dupa ecloziunea larvelor din oua, suprafata fagurelui este aranjata astfel incat pentru fiecare cub sa ramana o celula cu larva. Placa cu micile cuburi se intoarce astfel incat celulele sa vina cu fata in jos si se introduce deasupra cuibului familiei crescatoare.

Metoda detaliata

Este descrisa in lucrarea intitulata "Sistematizarea cresterii reproducatorilor de albine", N. Romanescu, Bucuresti, 1948.

matca cresterea naturala a matcilor cresterea artificiala alte metode de crestere

 

13. Metoda Quin breeding system (cupularva)

Metoda Nicote system este o metoda asemanatoare cu metoda Heyrand, sau cu metoda Orosi Pall Zoltan, dar e mult simplificata prin folosirea echipamentului lui Karl Jenter de crestere a matcilor in celule de plastic (vezi si Romania apicolă, nr 12 din 2002, pag 13-14). Aceasta metoda permite cresterea directa a matcilor din oua sau larve de cateva ore, respectand cronologia lucrarilor. Avantajele esentiale constau in siguranta si viteza manipularii botcilor de plastic, oferirea conditiilor de crestere ideale etc. Si in cazul acestei metode este necesar a se tine cont de o programare stricta a lucrarilor si de finalizarea lor.

Prin utilizarea acestei metode, rapide si eficiente, nu mai este nevoie sa folosim vechile metode de confectionarea a botcilor din ceara. In stupina proprie pentru cresterea matcilor eu folosesc atat metoda Jenter cat si metoda Nicote, fiind mai multumit de metoda Jenter.

Vezi si alte metode de crestere a matcilor fara transvazare.

matca cresterea naturala a matcilor cresterea artificiala alte metode de crestere

 

Macrisul

Se cultiva in gradini pentru frunzele sale acrisoare care impreuna cu spanacul sunt folosite in scop alimentar. Frunzele macrisului contin acid oxalic si acid tartric si sunt recomandate in neutralizarea efectelor nocive provocate de consumul mierii de mana de catre albine pe perioada de iarna. In acest scop frunzele se culeg pe timpul verii si sunt puse la pastrare in saci de hartie la loc uscat pentru a se folosi in ianuarie (2 kg frunze la 10 litri apa) impreuna cu un volum egal de miere administrata in sirop cald, pentru a combate diareea.

sus


 

Maturatorul

Este un vas din tabla groasa cositorita, aluminiu, sau otel inoxidabil, cu o capacitate de 200-300 kg miere in care se pune mierea dupa extractie, la o temperatura a camerei de peste 25 grade Celsius pentru a se decanta si a elimina din masa ei procentul de apa care i-ar putea strica calitatile daca nu s-ar evapora. Partea superioara a maturatorului trebuie sa fie cat mai larga pentru a usura evacuarea mierii. In cazul in care mierea nu apuca sa cristalizeze evacuarea se poate face si cu ajutorul unui robinet cu gura larga situat in partea de jos a maturatorului. Maturatoarele din tabla de fier zincata sunt oxidabile, mierea inchizandu-se la culoare si capatand gust de cocleala. La nevoie, maturatorul poate fi vopsit in interior cu vopsea duco sau alt lac, de preferat din cele provenite din materiale plastice, care formeaza pe pereti un strat izolator.

sus


 

Medicamente

Atentie!

Utilizarea medicamentelor trebuie facuta cu multa precautie astfel incat sa nu lase reziduuri care sa deprecieze mierea. In caz contrar mierea nu va mai putea fi comercializata. Ca regula generala, orice medicament ce contine antibiotice lasa reziduuri si, in timp, aceestea pot fi egale sau inferioare limitei maxime de reziduuri (LMR) acceptate.

Pentru informatii suplimentare, cunoscatorii de limba franceza pot accesa site-ul renumitului doctor Donadieu, site ce poate fi gasit la urmatoarea adresa: http://www.01sante.com/version-1/donadieu.htm pentru o buna vizualizare avand nevoie si de un program shockwave pe care trebuie sa-l instalati.

Apistanul

Apistanul este o panglica de polietilena impregnata cu fluvalinat "substanta activa prezenta in klartan". Asezata intre fagurii stupului timp de 8 saptamani, ea difuzeaza lent si regulat substanta activa. Parazitii sunt ucisi pe masura ce ies din celulele compartimentului unde se afla larvele si colonia este debarasata de oaspetii nedoriti ai stupului pe timp de 1 an. Aceasta tehnica suprima interventiile plicticoase cu pulverizatorul a caror eficacitate se limiteaza doar la momentul aplicarii. In schimb pretul aplicarii produsului este destul de mare: 30 franci anual pentru fiecare colonie.

Desi e remarcabil de eficace, lupta chimica prelungita prezinta un inconvenient major in caz de utilizare prelungita existand riscul aparitiei unei specii de acarieni adaptati, rezistenti la substante toxice. Acest risc este inexistent in cazul folosirii unor substante odorante care sa-i poata atrage pe acarienii din stupi.

sus


 

Antimicotice

Codratinul

Este Micocidin concentrat de 40 de ori.

sus


 

Micocidinul

Se administreaza pentru combaterea puietului varos prin administrarea prin pudrare peste albine a cate 80-100 g, in total 4-5 tratamente, primele 2 la interval de 3-4 zile, ultimele la 5-7 zile.

Are 3 forme de administrare:

  • pudra,
  • solutie prin aspersare si
  • sirop.

Solutia prin aspersare este tratamentul de soc al puietului varos, care se face economic, prin solubilizare in apa, fara a fi nevoie de cantitati mari de zahar sau miere. Sunt suficiente 20 de grame la litru sirop. Unei familii de albine ii este necesara 1 kg de Micocidin pentru tratamentul complet, asa cum este specificat in prospect. Daca in unele familii apar concomitent semne de ascosferoza si de loca tratamentul se poate face cu Micocidin la care se adauga 2,5 g teramicina (omogenizata la 1 kg Micocidin).

sus

 


 

Protofilul

Cantitatea de Protofil (sau a inlocuitorilor acestuia) ce se administreaza unei familii de albine este de 50-80 ml, in functie de marime, administrarea facandu-se in siropul de completare sau in hranirile tarzii de stimulare. Protofilul se va administra numai familiilor ce au suferit de nosemoza, ascosferoza, maladii virotice sau intoxicatii.

sus


 

Melisa

Este o floare melifera (150 kg nectar la ha), numita si roinita, floarea stupilor, izma stupilor, mataciune, avand un miros asemanator cu cel de lamaie. Are multiple intrebuintari in stupina, datorita mirosului ei placut fiind folosita la frecarea peretilor roinitei, la unificarea mirosurilor coloniilor inainte de unificare, la tratarea diareei, la indepartarea fluturilor de gaselnita, la ferirea de intepaturi. Esenta de melisa se prepara umpland, pana la refuz, o sticla cu frunze de melisa, dupa care se toarna alcool de 96o si se lasa la macerat 2 saptamani, storcand continutul sticlei cu o presa puternica.

sus


 

Meloscopul

Este un aparat cu care se stabilesc nuantele culorii mierii ce urmeaza sa fie comercializata.

sus


 

Menta acaricid

Ramurile mentei salbatice, taiate cat mai aproape de sol, in perioada de inflorire, se aseaza intre rame si podisor. Planta se poate folosi si uscata la umbra in prealabil, in sezonul de iarna, dupa cum urmeaza: ramurile uscate, stropite cu putina apa se pastreaza in pungi de plastic, pana cand devin mai moi si se introduc intre rame si podisor. Datorita substantelor volatile, acarienii iesiti din celule pier. Datorita uniformizarii mirosurilor trebuie sa fim atenti sa nu declansam furtisagul in stupina.

sus


 

Microbii

Din nefericire, puterea de rezistenta a microbilor si bacteriilor e foarte mare si inmultirea lor este neinchipuita. In 36 de ore, un singur bacil a locei ajunge la 16.500.000 de indivizi, iar cand se transforma in spori, acestia rezista timp indelungat, suportand geruri sau temperaturi foarte ridicate (120 grade Celsius) etc.

sus


 

Micozele

Sunt boli infecto-contagioase ale albinelor, datorate unor ciuperci de genul levurilor, foarte numeroase in natura, ce se prezinta ca mucegaiuri. Aceste vegetale saprofite traiesc parazitar si se hranesc din descompunerea organica a corpurilor parazitate sau moarte, ori chiar cu hrana proteica a albinelor (polenul si pastura din faguri).

Elementele favorabile dezvoltarii lor sunt:

  • o temperatura potrivita in limite foarte elastice (de la 18 grade Celsius - la 37 grade Celsius);
  • o umiditate mai ridicata in stup.

Micozele sunt mai putin periculoase ca celelalte boli molipsitoare ale albinelor, gen nosemoza sau loca, si uneori dispar fara nici un fel de tratament. Este bine sa luam masuri preventive (punerea pe fundul stupilor, primăvara, a catorva bulgărasi de var nestins sau presărarea de praf de pucioasă, mentinerea cuiburilor stranse, aerisire corespunzătoare etc.) pentru eliminarea acestei boli boieresti din stupina.

sus


 

Micronucleul

Micronucleele au fagurii cat 1/6 dintr-o rama mare, uneori mai mici - reusita lor constand in faptul ca, la organizare, indiferent de marime, puterea coloniei se cere sa fie proportionala cu spatiul avut la dispozitie, avand asigurata hrana corespunzatoare in depozitul alaturat sau in tuburi exterioare cu miere.

Ca micronuclee pot fi folosite coliviile de iernare in afara ghemului tip SCAS a caror capacitate este de 60-70 albine (3 linguri de supa), popularea facandu-se numai cu albine tinere. Albinele tinere sunt asigurate prin perierea fagurilor cu puiet necapacit intr-o ladita cu urdinisul deschis, dupa 2 ore albinele ramase fiind putin udate si distribuite in micronuclee. In cazul in care vom folosi botci, ele se dau inainte de popularea micronucleelor, fixandu-le in marginea fagurasului cu ajutorul unei agrafe. Dupa populare, micronucleele se tin orfanizate 15-20 minute, dupa care, deschizand oblonasul coliviei si folosind tubuletul de sticla, vom sufla pe partea opusa pana ce matca va intra in colivia micronucleului.

Avantaje:

  • matcile sunt acceptate foarte usor;
  • controlul imperecherii si retragerea matcii se fac foarte repede;
  • cer foarte putin spatiu pentru amplasare;
  • ofera siguranta la identificare de catre matci (asezati rar si la nivele diferite);
  • materialul biologic redus contribuie la scaderea pretului de cost al matcilor.


Dezavantaje:

  • nu pot fi folosite pe timp rece;
  • necesita o supraveghere continua pentru ajutor si hranire;
  • deseori albinele si matca - in timpul si dupa imperechere - parasesc micronucleele;
  • nu pot fi folosite pentru stabilirea calitatii unei matci (micul nucleu neavand spatiu suficient pentru dezvoltare normala).

sus


 

Moartea puietului

Hranirea stimulenta, in ciuda faptului ca este unul din mijloacele de dezvoltare a cuibului (mai ales toamna), prezinta totusi o serie de neajunsuri, ce vor fi cu atat mai mari, cu cat timpul va fi mai neprielnic. Astfel, daca puietul se extinde pe o mare suprafata (mai ales primavara) si, pe neasteptate, vine un timp rece, o mare parte din puiet ramane fara acoperire, murind din cauza frigului. Puietul mort este generator de boala, aducand multe pierderi. De aceea, hranirile stimulente primavara timpuriu si toamna tarziu nu sunt indicate, iar puietul eclozionat in octombrie, in cea mai parte nu este viabil (albinele tinere neavand timp sa-si faca corpul gras sau zborul necesar de curatire).

O temperatura scazuta (sub 35 grade Celsius) duce la racirea si moartea puietului si este unul din factorii favorizanti ai aparitiei puietului varos si chiar ai locei. Subalimentarea proteica a puietului, pe de o parte, sau infestarea puternica cu varroa, pe de alta parte, sunt de asemenea factori favorizanti ce duc la moartea puietului si la aparitia bolilor in stupina.

sus


 

Mustarul

Cunoscut sub numele de mustar alb, galben, brun, rapita alba, mustarul este o planta oleaginoasa poleno-melifera care se aseamana cu mustarul de camp, care creste natural prin toate culturile. Infloreste inaintea salcamului sau coincide cu acesta, productia de miere la ha fiind de 40-150, productia maxima fiind conditionata de vremea calduroasa si umeda. Mierea cristalizeaza foarte repede, are o aroma placuta si un gust usor intepator.

sus

 

 

Dreamweaver Suport Center DHTML Menu / JavaScript Menu - Created Using NavStudio (OpenCube Inc.) Acest site: "Miere de albine pastoral" este o locatie noncomerciala http://romapis.org/index.php?id=salvatialbinele

© 2002 ult rev: 9-aug-21

 

Flag Counter  IP Address
Unique Hits