B
Bacteriile, Bacteriofag, Barba, Baza
melifera, banca
de regine, Basica porcului,
Benzaldehida, Berzele, Bibliografie,
Bioxidul de carbon, Blocarea cuibului, Botci,
Botgros,
Bostina,
Brad,
Braula,
Busuioc de miriste,
Broasca,
Butoaie. |
sus
Sunt
raspandite pe intreaga suprafata a pamantului. Unele
traiesc pe uscat, altele in apa. Unora le prieste
umezeala, altora uscaciunea etc. Clasificarea lor
se face pe anumite grupe. Din acestea, grupul animal
si cel vegetal sunt cele
care ne intereseaza pe noi apicultorii.
-
Bacteriile
din regnul animal sunt cele mai primejdioase
intrucat traiesc pe socoteala organismului albinei
intoxicandu-l cu reziduurile lor. Deoarece au
si putinta de a se misca, infectia devine molipsitoare
de indata ce conditiile devin favorabile inmultirii
si transmiterii lor.
-
Ramura
talophitelor, bacterii ce fac parte din
regnul vegetal, niste ciuperci
ce produc miceliul generator al micozelor, sunt
si ele periculoase dar, fiindca putinta lor de
miscare este cu mult mai mica si conditiile de
dezvoltare cer un mediu favorabil, nu sunt asa
de periculoase ca cele dintai. Micozele
devin mult mai active atunci cand coloniile sunt
slabite sau intretinute in conditii improprii
(sufera de frig, de caldura excesiva ori de umezeala).
sus
Bacteriofag
Bacteriofagii
sunt inframicroorganisme epifite (cele care distrug
bacteriile) ce traiesc pe petalele florilor entomofile.
Cand albinele culeg nectar si polen, ei vin in contact
cu perisorii corpului, fiind transportati in stupi
unde incep procesul de nimicire a bacteriilor care
le convin, asanand coloniile de albine. Asa se explica
insanatosirile miraculoase ale albinelor grav bolnave,
care au participat la un cules bun. Bacteriofagii
cultivati au un caracter specific fiecarei boli,
neactionand si asupra altora. Bacteriofagii care
actioneaza asupra mai multor specii de bacterii
se numesc bacteriofagi polivalenti. A se vedea si
Fitoncide si Antibiotice.
sus
Barba
Este
denumirea pe care o dau stuparii formei de ciorchine
in care albinele se strang la urdinis, sub scandura
de zbor, sub fundul stupului sau pe fata peretelui
frontal, majoritatea albinelor ce alcatuiesc barba
facand parte din categoria albinelor care abia au
facut zborurile de recunoastere, colonia pregatindu-se
de roit. Barba apare si atunci cand colonia sufera
de caldura, de sete, de lipsa culesului si a proviziilor
(in acest caz barba este formata in majoritate din
albine batrane - inactivitatea fiind mijlocul practic
de economisire a proviziilor). Daca albinele nu
intra in stup dupa stropirea cu apa sau hranirea
cu sirop de miere, barba se va scutura impreuna
cu matca formandu-se un roi ce se va muta la racoare.
Botcile de roire gasite se vor distruge iar dimineata
roiul se va reda coloniei.
Formarea
barbii pe timpul unui mare cules este dovada lipsei
spatiului de depozitare. Dupa adaugarea noilor magazine
de depozitare barba se scutura in spatiul nou creat
si albinele isi vor relua activitatea. Daca dupa
luarea acestor masuri colonia nu-si revine la activitatea
normala, barbile vor fi folosite la intarirea roilor
stoloni formati in stupina sau a familiilor mai
slabe.
sus
Baza
melifera
Totalitatea
plantelor melifere din raza economica de zbor (1,5
km) a unei stupine constituie baza
melifera. La stabilirea unei vetre trebuie avut
in vedere existenta unei baze melifere corespunzatoare
numarului de stupi intretinuti, luandu-se in calcul
si stupinele invecinate. Crearea unei baze melifere
artificiale necesita eforturi deosebite si o planificare
adecvata (pentru a se crea culesuri esalonate),
principalele plante recomandate fiind: facelia
si plantele medicinale sau industriale cu potential
melifer ridicat. Locurile saraturoase si neproductive
pot fi folosite, daca sunt insamantate cu specii
melifere care se preteaza la un asemenea regim (sulfina
alba si galbena, talpa gastei etc.), culturi care
contribuie chiar la imbunatatirea unor astfel de
terenuri. Terenurile abrupte ale dealurilor, nefolosite
in agricultura, pot fi de asemenea insamantate cu
plante melifere consolidatoare (precum splinuta)
etc.
Conditii
- sa fie
bogata in plante melifere valoroase;
- sa nu
fie prea departe de stupina;
- sa prezinte
continuitate (flora esalonata).
Pentru
valorificarea din plin a bazelor melifere este indicat
ca stupii sa fie esalonati in vetre de cate 30-60
colonii, iar celelalte stupine sa fie situate la
cel putin 300-1000 m, in functie de bogatia florei.
Crearea
unei baze melifere artificiale este foarte greu
de realizat. Plantele cele mai recomandate sunt
facelia, coriandrul, napii, capsunii etc., avand
grija sa asiguram culesuri esalonate pe o perioada
cat mai indelungata.
sus
Basica
porcului
Creste
frecvent pe imasuri. Dupa uscare se poate arde in
afumator provocand sedarea
albinelor. Albinele afumate intr-o anumita masura
ametesc si-si pierd memoria. Daca sunt afumate prea
mult, mor. Daca exista printre cititori vre-un practician
in acest domeniu, astept completari.
sus
Benzaldehida
Este
o substanta organica provenita din uleiul artificial
de migdale care, in contact cu aerul se oxideaza
formand acidul benzoic. Benzaldehida poate fi folosita
pentru alungarea albinelor din corpul de extractie,
fara riscul ca mirosul sau sa influenteze mierea,
produsul fiind folosit chiar drept conservant pentru
alimente. Produsul se pulverizeaza pe un podisor
de scandura rece (daca e cald substanta se evapora
rapid provocand dezorganizarea coloniei). Inaintea
asezarii podisorului pulverizat, colonia se afuma
usor pe deasupra, pentru a indruma albinele sa coboare
in cuib. Pe timpul caldurilor prea mari nu se recomanda
folosirea acestui procedeu deoarece provoaca ametirea
albinelor.
sus
Bezmeticirea
Este
o forma de patologie sociala. Scapate de sub controlul
matcii familiei, albinele accepta mai multe false
matci. Bezmeticirea este declansata sau oprita de
prezenta sau absenta botcilor sau a matcii. Botcile
luate in crestere de un stup bezmetic nu sunt insa
viabile intrucat larvele de trantor nu se pot hrani
cu laptisor de matca si mor in primele zile de evolutie.
In cazul familiilor bezmetice solicitarile sunt
atat de puternice si dominante incat blocheaza toate
celelalte functii cum ar fi: culesul, claditul,
apararea etc.
Semnele
bezmeticirii
-
lipsa puietului necapacit;
-
ouale
(partenogenice) depuse neregulat (pe peretii celulelor,
cate 2 sau 3 in aceeasi celula);
-
bazaitul
plangator;
-
puietul de trantor este depus razlet in celule
mici, alungite si bombate (daca este compact el
provine de la o matca trantorita);
-
un numar mare de botci, de calitate inferioara,
mici, cu peretii subtiri, continand putin laptisor,
amplasate pe mai toti fagurii, indicand o lucrare
tipica de salvare.
bezmeticireasus
Metode
de recuperare a familiilor bezmetice
Restabilirea
coloniei bezmetice se face prin mai multe metode.
Desfiintarea lor se face totdeauna la inceputul
primaverii si toamna tarziu cand, colonia se muta
de pe vechiul loc si dupa o usoara afumare si ciocanire
a peretilor albinele sunt scuturate. Ele se vor
intoarce la vechiul loc si vor intra in stupii vecini
unde sunt primite (vin cu gusa plina).
In
orice stupina se pierd anual cam 4% din numarul
coloniilor (din cauza bezmeticirii, ingrijirii nerationale
etc.). Familiile bezmetice aparute pe timpul iernarii
se desfiinteaza, prin scuturarea albinelor la oarecare
distanta de stupina (intr-o zi calduroasa), culegatoarele
fiind preluate de stupii invecinati. Cele aparute
pe timpul verii, daca au albina multa, pot fi recuperate.
Metoda
transvazarii unei larve
Metoda
mutarii unei larve mai mici de 3 zile dintr-o colonie
normala da rezultate bune cu conditia ca bezmeticirea
coloniei sa nu fi depasit 2 saptamani (adica sa
nu aiba puiet capacit de trantori provenit din ouale
depuse de albinele trantorite). Se vor strica toate
botcile, lasandu-se 1-2 cladite mai de curand, din
care se vor elimina larvele, pe locul lor fiind
transvazate larve corespunzatoare, luate din cuibul
unei colonii normale.
Metoda
stupului nou (Hristea)
Alegem
un nucleu cu matca si, cu 24 ore inaintea lucrarii,
uniformizam mirosurile, colonia bezmetica si nucleul
primind deasupra ramelor cateva bobite de naftalina.
Apoi, ducem stupul bezmetic la 50-60 m departare.
Deschidem stupul bezmetic si alegem ramele cu provizii
si fara puiet de trantor, le scuturam in stupul
de provenienta, dupa care le mutam intr-o cutie
de stup noua prevazuta cu podisor, avand grija sa
nu ramana nici o albina pe ele. Asezam stupul nou,
cu fagurii scuturati, pe vechiul loc ocupat de colonia
bezmetica si introducem nucleul cu acelasi miros,
format din 2-3 rame cu puiet, albina si matca, de
o parte si de alta a cuibului plasand ramele ce
au apartinut familiei bezmetice. Introducem matca
intr-o colivie automata si inchidem stupul astfel
format.
Ne
intoarcem la stupul bezmetic si ii scuturam in iarba
toate albinele ramase pe fagurii cu puiet de trantor,
rame ce vor fi date la reforma. Albinele bezmetice
venind acasa si gasind o colonie ce are acelasi
miros ca al lor si regina, nu mai lasa albinele
ouatoare sa depuna oua si chiar le ucid. O parte
din ouatoare nici nu mai vin acasa sau chiar daca
se mai intorc vor fi ucise.
In
cazul in care nu dispunem de un nucleu, albina stupului
bezmetic va fi preluata de vecinul sau, prin scuturarea
albinei sau prin folosirea metodei cu ziar.
Metoda
Atanasiu
Se
scot ramele cu albina si se scutura la o distanta
apreciabila, apoi se introduc in stup (fara
albine), si se aduce o matca tanara imperecheata
(in colivie). Usoara stropire a ramelor si a populatiei
din stup cu sirop de zahar diluat, simplifica lucrurile.
Albinele ouatoare, fiind mai greoaie, nu mai pot
reveni la stup, de la locul unde au fost scuturate.
Metoda
Condurache
In
ziua 1
Albinele
se lasa 24 de ore: fara hrana si fara rame.
In
ziua a 2-a
Se
introduc: un hranitor uluc cu sirop (administrat
zilnic) si o matca tanara imperecheata (in colivie),
fixata pe partea de jos a hranitorului uluc.
In
:
Recoltam
fagurasul cladit cu celule de trantor pentru ca
albinele sa poata creste un altul, de data aceasta
cu celule de albine lucratoare. Aparitia fagurasului
cu celule de lucratoare constituie indiciul ca matca
a fost acceptata. Matcile false dispar si este momentul
ca matca sa fie eliberata. Restituim fagurii cu
miere si pastura, cei cu celule de lucratoare si
ajutam familia cu 1-2 rame cu puiet capacit. Restul
ramelor deformate le trecem la reforma. Aceasta
metoda da rezultate foarte bune.
Metoda
Dragan
Albinele
bezmetice se stropesc, pe inserat, cu o solutie
apoasa de valeriana Dupa terminarea operatiei de
stropire se introduce o matca libera intre albine
si se inchide stupul.
Metoda
Marza
Dupa
ce ramele au fost rarite la circa 2 cm, se introduce
pe urdinis o bucata de sugativa de circa 10 x 10
cm, peste care s-a turnat 15-20 picaturi eter si
se inchide urdinisul. Dupa aproximativ 5 minute
se deschide stupul si se formeaza din nou cuibul.
Regina este introdusa atunci cand albinele, anesteziate
si cazute pe fundul stupului, ocupa fagurii si isi
reiau activitatea.
Metoda
Perret-Maisonneuve
Albinele
ouatoare accepta matca doar atunci cand vom folosi
o matca ce s-a nascut cu maximum 30 de minute inainte.
La iesirea din botca a matcii ii dam drumul, fara
alta precautie, prin gaura hranitorului si dupa
8-10 zile vom constata noua ponta. Albinele vor
face sa dispara ouale si larvele de trantori, si
vor lichida albinele ouatoare, ramanand doar nimfele
capacite pana la eclozionare. Singura dificultate
este sa dispunem de o astfel de matca la momentul
dorit.
Daca
introducem o botca ea va fi distrusa. Din fericire
exista si aici o solutie: sa infasuram botca matura,
pentru a rezista la manipulari, in hartie de aluminiu,
lasand liber doar discul pe care matca tanara il
va decupa la iesire. Albinele nu vor mai putea distruge
aceasta botca iar varful acesteia este foarte solid
asa incat matca va iesi si va fi primita. Dupa acceptare
este bine sa se dea familiei o rama cu puiet in
eclozionare, pentru asigurarea doicilor necesare.
Metoda
Vartolomei
Familia
bezmetica este asezata deasupra unei alteia normale,
peste care s-a pus o plasa de plastic, dupa ce in
prealabil i s-a scos si inlocuit toti fagurii cu
puiet, iar intr-un hranitor sau intr-un fagure s-a
asigurat apa pentru 24 de ore, timp in care, substanta
de matca din familia de jos face ca albinele ouatoare
sa fie readuse la normal sau sa fie omorate de celelalte
albine. Dupa 36 de ore se scutura albinele de pe
fagurii familiei bezmetice peste cei ai familiei
normale, fara nici o pierdere de albina. Locul familiei
bezmetice trebuie sa ramana gol pentru a nu atrage
fostele albine la vechiul loc.
bezmeticirea
sus
Acest
narcotic este folosit la fecundarea artificiala
a matcilor. Daca la narcotizarea
albinelor se foloseste fumul nu trebuie dat
in cantitati prea mari, dupa administrare fiind
posibila pieirea albinelor sau micsorarea vitalitatii.
Atunci cand se folosesc fumigatii cu sulf, bioxidul
de carbon contribuie la formarea acidului
sulfuros, utilizat in tratarea fagurilor impotriva
nosemozei.
Atentie!
Albinele de toamna nu vor fi niciodata narcotizate,
operatia avand efect negativ asupra iernarii.
sus
Blocarea
cuibului
La
un cules abundent albinele au tendinta de blocare
a cuibului, impiedicand ponta matcii, fapt ce se
va rasfrange negativ asupra viitoarei generatii,
mai ales in practicarea stuparitului pastoral sau
atunci cand urmeaza un nou cules.
Pentru
deblocarea cuibului se ridica in corpul al 2-lea
fagurii din cuib cu mierea adunata in primele zile,
inlocuindu-i cu altii gata claditi. La stupinele
mari se recomanda intercalarea peste cuib a unui
corp cu faguri gata claditi.
sus
Bolile
albinelor
Bolile albinelor
sunt datorate unor specii de germeni patogeni, bacterii, virusuri
sau richeti din regnul vegetal sau animal, ce ataca
albinele adulte ori larvele sau au o actiune concomitenta.
Bacteriile se transmit prin contact, prin transport
si prin auto-contaminare. Bolile se raspandesc mai
ales de apicultor prin lipsa masurilor de igiena si
prin schimburile de faguri (in special a celor cu
puiet) de la o colonie la alta.
Albinele mai sufera
si de anumite boli
care se datoreaza unei slabiciuni organice
generate de o inraurire neprielnica a mediului exterior,
o hrana neindestulatoare, o intoxicatie, o oboseala,
o ingramadire prea mare de murdarii in intestine,
microbii nefiind, in acest caz, izvorul principal
al infectiei sau al bolii, ci un corolar si, de
indata ce raul de la inceput e inlaturat si microbii
primejdiosi dispar, se stinge si boala. In aceasta
privinta este indicat sa prasim albinele care lupta
mai bine cu boala (cazul albinelor italiene care
si-au capatat o pseudo-imunitate la loca, cu care
lupta de mult timp, caci ele au trait intr-o clima
calduroasa si umeda).
sus
Preintampinarea
bolilor
Este
mai usor sa previi decat sa tratezi si, de aceea,
masurile igienice trebuie sa constituie principalul
obiectiv al apicultorului. Aceste masuri tin de
o buna asezare a stupinei, de o buna pregatire a
apicultorului si de aplicarea dezinfectiilor preventive atat in stupina
proprie cat si in celelalte stupine.
Se
va avea in vedere:
- Asigurarea
surselor curate de apa in pastoral;
- Diminuarea
stresului de transport si evitarea inabusirii
familiilor de albine;
- Evitarea
marilor aglomerari de familii de albine in pastoral
si apropierea de granitele tarilor unde se manifesta
epizootii la albine;
- Evitarea
practicari haotice a stuparitului pastoral (sursele
care nu secreta nectar conducand la grave perturbari
si imbolnaviri, precum si mari cheltuieli de transport
ce fac stupinele nerentabile);
- Trebuie
inlocuite matcile batrane si toate matcile familiilor
care nu progreseaza, folosind tehnica FA;
- Se va
urmari inlocuirea treptata a tuturor fagurilor
vechi (purtatori de germeni infectiosi), cu faguri
noi crescuti in sezonul de primavara-vara.
- In vederea
spririi rezistentei la
invaziile virotice se recomanda:
- Hristea
recomanda ca fiecare stup
sa aiba prevazuta cate o sticluta cu formol, iar fundul
sa fie presarat din cand in cand cu praf
de pucioasa (presarat
cu mare grija, o doza prea mare putand fi letala
pentru matci si puiet. In plus, nu stiu daca folosirea
sulfului are interdictie in UE. Cei care stiu
mai multe sau care au experimentat sunt rugati
sa-mi comunice dozele care dau rezultatele cele
mai bune, fara a dauna albinelor etc. );
- evitarea
posibilelor cauze
generatoare de boli.
Atentie!
Roii gasiti in perioadele nepotrivite
pentru roire (roii tarzii)
provin cu siguranta din stupi infestati sau scorburi
infectate de nosemoza si de aceea trebuie evitata
prinderea lor.
Bolile
albinelor
sus
Masuri
igienice privitoare la stupina
S-a
observat ca bolile sunt cu atat mai nimicitoare
cu cat distanta dintre stupi este mai mica si viceversa.
Acest lucru se explica prin faptul ca albinele nu
nimeresc intotdeauna stupul de provenienta si intra
in stupii vecini, raspandind boala. Pentru aceasta,
stupii vor fi asezati la 2 metri departare unii
de alti. Acolo unde nu este posibil, urdinisurile
vor fi cat mai bine individualizate si, daca se
poate stupii vor avea directii diferite de zbor.
In
stupina si mai ales in fata stupilor trebuie sa
existe o curatenie desavarsita. Pentru aceasta se
va avea in vedere ca oglinda stupului sa fie curatata
de iarba, albinele gasite moarte sa fie maturate
si arse etc.
Stupii
vor sta pe picioare inalte de cel putin 25 cm, fiind
aparati astfel de umezeala si de patrunderea soarecilor
care sunt purtatorii unor microbi primejdiosi. Picioarele
stupilor vor fi unse cu pacura, pentru a preintampina
intrarea furnicilor, iar daca observam albine care
se tarasc pe jos, vor fi unse cu clei, din cel folosit
la ungerea pomilor deoarece, in felul acesta, albinele
bolnave nu se mai pot catara pe ele si nu mai pot
patrunde in stupi.
Trebuie
sa fie alimentat zilnic cu apa proaspata, calduta
si putin sarata, pentru ca albinele sa nu se duca
sa suga apa de prin gunoaiele putrede, de unde,
odata cu apa, sorb fel si fel de microbi vatamatori.
In fiecare saptamana, seara, interiorul adapatorului
sa fie varuit bine cu var, care este un bun dezinfectant.
Bolile
albinelor
sus
Masuri
igienice privitoare la stupi
Stupii rau
incheiati vor lasa goluri care, pe langa frigul
si umezeala ce ar patrunde inauntru toamna, primavara
si iarna, ofera posibilitatea intrarii hoatelor
ce pot aduce si boala.
In
stup si pe platforma lui trebuie sa fie o curatenie
desavarsita. La stupii slabi, din doua in doua saptamani
se vor curata fundurile. Atunci cand in interiorul
stupilor vom gasi prea multe albine moarte si rumegus
de ceara, trebuie gasita cauza si inlaturata.
Toate
componentele stupului trebuie numerotate cu acelasi
numar si litera, de la fund pana la capac, magazii
de recolta si chiar rame (cu ajutorul unor placute
de tabla).
Bolile
albinelor
sus
Masuri
igienice privitoare la viata coloniilor
Sa
fie cat mai numeroasa, coloniile puternice luptand
cu mai multa forta cu bolile.
Cauzele
slabirii coloniilor sunt 3:
-
-
matca epuizata sau de slaba calitate,
-
Acesta este si motivul ca,
in cazul slabirii populatiei unui stup, apicultorul
sa cerceteze amanuntit cauza si sa ia masurile cele
mai adecvate pentru remediere. In situatia in care
nu observam albine moarte in stup sau in apropiere
dar colonia este tot mai slabita motivul poate fi
amibioza, albinele
murind in numar mare la camp.
Regina si puterea coloniei
Puterea
unei colonii depinde, in primul rand, de regina.
In general, reginele bune sunt cele tinere, provenite
din stupii recordisti si crescute in colonii recordiste.
Din 2 in 2 ani, sau, in cazul practicarii transhumantei,
vom avea grija sa schimbam reginele anual, in primul
rand la coloniile ce au dat productii slabe si medii.
Importul reginelor straine este, de multe ori, o
cauza a raspandirii bolilor. De aceea, importul
reginelor din alte tari (cum ar fi cele din rasa
italiana) este indicat a se face numai in statiunile
de experimentare si cercetare apicola.
Crescatorii
de matci trebuie sa stie ca desi reginele indeplinesc
anumite conditii de selectionare, totusi, daca stramosii
lor au suferit de anumite boli, acestea, dupa cateva
generatii, pot sa se iveasca din nou, albinele suferind
si de boli
congenitale ce se mostenesc de catre
urmasi. De aceea, cresterea reginelor se recomanda
a se face de fiecare apicultor in parte, cu respectarea
tuturor regulilor de selectie. Selectionarea si gasirea unor soiuri
(suse) de albine din aceeasi rasa care sa reziste
la boli este unul din obiectivele si dezideratele
apiculturii moderne, stiut fiind ca, de-a lungul
timpului, unele suse de albine au devenit imune
la anumite boli ce au activat pe un anumit areal.
Nimic
nu inlesneste mai mult infestarea unei stupine decat
furtisagul,
caci albinele hoate ataca cu precadere stupii slabiti
de boli, o data cu prada luand si boala coloniei
atacate. Masurile de prevenire a furtisagului, pentru
a da rezultate, trebuie luate de toti apicultorii
si in toate stupinele.
Inlaturarea roirii naturale
Roirea
naturala este unul din mijloacele de raspandire
a bolilor de care sufera colonia de unde a plecat
roiul. De aceea este indicat a se lua masuri drastice
de prevenire
a roirii naturale, pentru roirea artificiala
folosind numai coloniile selectionate in acest scop.
Bolile
albinelor sus
Igiena
albinelor
Masuri
igienice privitoare la viata individuala a albinelor
Se
face diferentiat, in functie de anotimp. Pe timpul
iernii este indicat ca urdinisurile sa fie largite
in functie de numarul fagurilor lasati in cuib
care, la randul lor, trebuie sa fie bine acoperiti
cu albine. Daca urdinisurile sunt prea mici,
vaporii de apa, neputand iesi afara din cauza unei
aerisiri necorespunzatoare, se vor condensa pe pereti,
care, umezindu-se, vor strica aerul si vor forma
un mediu neprielnic pentru albine, prielnic insa
pentru anumiti microbi de origine vegetala (ciuperci
si micelii), care se vor dezvolta de minune in umezeala
calda a stupului. Aici, microbii prind sa se inmulteasca,
formand o inflorescenta deasupra puietului sau fagurilor
cu miere. Primavara, doicile inghit hrana infectata
de boala, se imbolnavesc si ele si o transmit atat
puietului cat si celorlalte albine.
La
coloniile bolnave aerisirea trebuie sa fie cat mai
activa, fara ca printr-o prea mare deschidere a
urdinisului sa inlesnim furtisagul.
Cele
mai multe boli pornesc de la o hrana prost pastrata
si de o calitate necorespunzatoare. Mierea ideala
pentru iernare este cea de salcam. In cazul in care
constatam prezenta mierii de mana sau provizii insuficiente
pentru iernat, completarea
proviziilor se va face si cu sirop de zahar
rafinat, dat albinelor in luna august, la prelucrarea
lui participand doar albina de vara, albinele avand
timp suficient pentru capacirea mierii. Hranitoarele
sunt numerotate, schimbarea lor de la un stup la
altul favorizand raspandirea bolilor. Ele vor fi
spalate si dezinfectate din cand in cand.
Asigurarea linistii pe timpul iernarii
Nelinistirea
albinelor datorata zgomotelor puternice, soarecilor
etc., le face sa-si incarce intestinele cu mai multe
provizii, acest lucru generand reziduuri mai mari,
reziduurile fiind elementul prielnic dezvoltarii
microbilor.
Bolile
albinelor sus
Igiena
albinelor
Masuri
igienice privitoare la igiena apicultorului
-
dupa
cercetarea fiecarei colonii sa ne spalam pe maini
cu apa si sapun (mai ales daca acea colonie e
suspecta de boala);
-
stupii
bolnavi sa fie cercetati ultimii si dupa cercetare
ustensilele folosite sa fie dezinfectate;
-
ladita
de transport sa fie cat mai des dezinfectata si
flambata;
-
coliviile
de introducere a matcilor sa fie oparite (pentru
a ucide microbii si inlatura mirosul matcii precedente,
miros care persista mult timp);
-
ustensilele
folosite in stupina sa fie dezinfectate cat mai
des (cu apa clocotita etc. );
-
daca
in stupina apare loca este bine ca vatra stupinei
sa fie sapata si dezinfectata cu var;
-
transferul
de faguri si de piese intre stupi sunt admise
numai atunci cand in stupina nu sunt boli molipsitoare;
-
dupa
flambare, cand scandura este inca fierbinte, sa
se dea cu o pensula un strat de propolis (dizolvat
15% in alcool de 90 grade).
Bolile
albinelor sus
Igiena
albinelor
Bolile
albinelor adulte
Cele
mai cunoscute sunt:
-
spatiile
prea mari lasate pentru iernare (cuiburi
fara diafragme, faguri neacoperiti bine
de albine, lipsa impachetajului corespunzator);
-
fagurii
vechi si lipsa de grija pentru reinnoirea
cuibului (de aceea fagurii de cuib e bine
sa fie schimbati cel putin o data la 3 ani);
-
excesul
de antibiotice - medicamentele distrug flora
intestinala naturala - arma de lupta si de rezistenta
a albinelor; ele se dau numai in dozele prescrise
si la intervalele indicate si numai atunci cand
apare boala, in cazul folosirii antibioticelor
mierea recoltata fiind valorificata doar ca miere
industriala, fara a mai fi data spre consum albinelor.
Bolile
albinelor sus
Bolile
albinelor adulte
Boala
de mai
Aceasta
boala afecteaza mai ales albinele tinere (intre
5 si 13 zile). Se banuieste ca se datoreaza alimentarea
albinelor tinere cu polen stricat. Ar putea fi incadrata
in categoria bolilor micotice. Unii cercetatori
o pun in legatura cu nosemoza care ar genera pierderea
albinelor culegatoare, albinele tinere ramanand
fara apa si hranindu-se in majoritate cu polen sunt
intoxicate de surplusul de proteine. Zander sfatuieste
sa se pulverizeze coloniile bolnave cu apa sarata.
Altii sustin ca boala se datoreaza consumului de
polen toxic produs de unele plante ca: piciorul
cocosului, nemtisorii de camp, omagul, ceapa de
samanta, tutunul, laptele cucului, unele specii
de castan.
In
cazul constatarii acestei boli stupina va fi mutata
la alte culesuri si hranita cu sirop cu miere (2
parti apa la 1 parte miere). Stupii se dezinfecteaza
cu formol.
Bolile
albinelor sus
Bolile
albinelor adulte
Boala
de padure
Boala
inchircirii si a cheliei albinelor, numita si boala
neagra apare accidental si este atribuita fie
mierii de mana (in special celei de la stejar),
fie intoxicatiilor chimice, fie avitaminozei sau
agentilor patogeni din ordinul virusurilor. Albina
bolnava incepe sa se innegreasca din ce in ce mai
tare, pana ajunge din bruna inchis, in negru lucios.
S-au vazut albine a caror paralizie e partiala,
cu o agitatie extrema a membrelor neatinse inca,
o intepenire a antenelor, al carei scapel se innegreste.
La altele, antenele se strang ca un covrig. Albinele
atinse de aceasta boala nu mai pot sa recolteze
polenul. Pe scandura de zbor ele sunt recunoscute
numaidecat si sunt ucise fara mila. Boala apare
fara a cauza depopulari masive si dispare fara a
se aplica un tratament specific. Nu exista tratament
specific. Se poate da totusi, timp de 2 saptamani,
sirop de miere in doze de 200 g zilnic.
Simptome
caracteristice:
-
caderea
perisorilor de pe corp;
-
marirea
sau micsorarea abdomenului care devine negru
lucios,
-
albinele
bolnave se retrag pe spetezele ramelor sau pe
fagurii marginasi de unde sunt eliminate de
albinele sanatoase;
-
in
fata urdinisului pot fi vazute albine ce se
tarasc si cad pe spate.
Bolile
albinelor sus
Bolile
albinelor adulte
Bonitarea
Inventarierea
sumara a insusirilor biologice si productive
ale familiilor de albine se numeste bonitare
(stabilirea pentru fiecare familie de albine
a insusirilor manifestate mai mult sau mai putin
evident in cursul unei perioade de observatie).
Ţinand in stupina familii putin productive
aducem pagube si celorlalti apicultori intrucat,
trantorii de proasta calitate se imperecheaza
cu matci de buna calitate transmitand, prin
matci, insusiri nevaloroase familiilor carora
li s-a schimbat matca. Se impune deci identificarea
si inlaturarea fara mila a tuturor familiilor
neproductive si alegerea
familiilor foarte productive in vederea cresterii artificiale a matcilor.
Insusirile
urmarite prin bonitare sus
insusiri
principale insusiri
secundare
Insusirile
urmarite prin bonitare
Desi
pare complicata, bonitarea este deosebit de
importanta si efectuarea ei constiincioasa duce
la rezultate sigure si deosebit de valoroase
in munca de ameliorare a albinelor.
Insusiri
principale
1.
Lipsa predispozitiei spre roire
Se
opresc pentru productie acele familii care,
desi au o populatie numeroasa, nu roiesc niciodata
si-si schimba linistit matca (in luna iulie),
ambele matci fiind pastrate pana in toamna.
Fenomenul este ereditar iar matcile fiice transmit
la randul lor insusirile valoroase mai departe.
Aceasta insusire este denumita stiintific anecbalie.
Unii apicultori cercetatori sunt de parere ca
nu este bine sa fortam prea mult selectia in
directia pastrarii insusirilor anecbalice deoarece
apar si o serie de insusiri nedorite: o vitalitate
mai scazuta, scaderea productivitatii si chiar
ingreuierea conducerii si manuirii coloniilor
anecbalice.
Insusirile
urmarite prin bonitare sus
insusiri
principale insusiri
secundare
2.
Productia de
miere
Este
criteriul principal care trebuie avut in vedere,
prin productivitate intelegandu-se cantitatea
totala de miere realizata (inclusiv cea data
altor familii spre ajutorare) - avand grija
sa scadem cantitatea de miere oferita spre ajutor
(in cazul in care colonia respectiva a beneficiat
la un moment dat), coloniile fiind notate ca
recordiste, productive, mijlocii, mediocre si
slabe. Coloniile bine organizate, in cazul culesurilor
de mare intensitate si mica durata reduc ouatul
matcilor prin blocarea cuiburilor, favorizand
astfel sporirea productia de miere. Pentru o
evidentiere corecta a productivitatii se recomanda
a se evita proasta amplasare a stupilor care
duce la ratacirea albinelor, suprapopularea
unor familii si falsa productie ridicata a acestora.
Insusirile
urmarite prin bonitare sus
insusiri
principale insusiri
secundare
3.
Prolificitatea matcii
Sunt
selectate acele matci care au prolificitate
mare in primii ani de viata, fapt ce atrage
de la sine schimbarea lor din 2 in 2 ani.
Insusirile
urmarite prin bonitare sus
insusiri
principale insusiri
secundare
4.
Rezistenta la iernare si la boli
Rezistenta
la iernare e apreciata dupa cantitatea de albina
moarta gasita la revizia din primavara. Cu cat
diferenta dintre hrana lasata in stup la intrarea
in iarna si cea gasita in primavara este mai
mica, cu atat aceasta familie este mai buna;
sunt eliminate de la inmultire toate familiile
de albine la care apar urme de boli, indiferent
daca ele se insanatosesc. Un test riguros pentru
rezistenta la boli si paraziti este asa zisul
"test al omorarii puietului prin inghetare".
In acest sens, se decupeaza o portiune de puiet
capacit cu latura de 5-6 cm ce contine aproximativ
100 de larve si pupe pe o fata, si se congeleaza
la -20 oC timp de 24 de ore, dupa
care se introduce in mijlocul unui fagure cu
puiet in familia care urmeaza a fi testata:
5.
Vitalitatea
matcilor
Vitalitatea
deosebita a matcilor se stabileste atunci
cand epuizarea lor organica nu apare decat
cel mai devreme in al patrulea an de viata,
cand vor fi schimbate linistit.
Insusirile
urmarite prin bonitare sus
insusiri
principale insusiri
secundare
Insusiri
secundare
1.
Activitatea de zbor
Poate
fi stabilita dupa 12 ore de observatii, numarand
albinele care se intorc de la cules, timp
de 2 minute in 6 reprize, stabilind recordistele
fiecarei grupe (colonii de putere egala).
Insusirile
urmarite prin bonitare sus
insusiri
principale insusiri
secundare
2.
Rezistenta
la intemperii
Se
noteaza albinele care zboara cel mai bine
pe vreme mai putin favorabila.
Insusirile
urmarite prin bonitare sus
insusiri
principale insusiri
secundare
3.
Adaptabilitatea
Se
refera la randamentul coloniei care foloseste
cel mai bine atat un cules bogat cat si unul
slab.
Insusirile
urmarite prin bonitare sus
insusiri
principale insusiri
secundare
4.
Blandetea
Este
de dorit a se evita agresivitatea albinelor
incurajandu-se totodata caracterul neimpresionabil
al matcilor. Albina carpatina nu paraseste
fagurele in timpul manipularilor.
Insusirile
urmarite prin bonitare sus
insusiri
principale insusiri
secundare
5.
Harnicia
Este
o calitate care trebuie urmarita 10-15 zile
- notand coloniile care ies cel mai devreme
la cules si se intorc cel mai tarziu.
Insusirile
urmarite prin bonitare sus
insusiri
principale insusiri
secundare
6.
Instinctul
de curatenie
O
colonie normala care are fundul murdar primavara
nu va fi producatoare de miere deoarece si-a
pierdut instinctul de curatenie.
Insusirile
urmarite prin bonitare sus
insusiri
principale insusiri
secundare
7.
Golirea hranitoarelor
Coloniile
care golesc foarte repede hranitoarele sunt
capabile sa recolteze multa miere in sezonul
activ si viceversa.
Insusirile
urmarite prin bonitare sus
insusiri
principale insusiri
secundare
8.
Modul de
capacire a mierii
La
capacirea uscata intre capacelul de ceara
si stratul de miere apare un strat de aer,
ceea ce da fagurelui un aspect frumos (aspect
urmarit la cresterea fagurilor in sectiuni).
Rasa de albine carpatina prezinta ambele feluri
de capacire (umeda si uscata).
Insusirile
urmarite prin bonitare sus
insusiri
principale insusiri
secundare
9.
Rapiditatea cladirii fagurilor
Coloniile
bune claditoare pastreaza igiena la parametri
maximi si in general sunt si foarte productive.
Familiile care au tendinta de a cladi mai
lent fagurii ajung mai repede in pragul roirii.
Insusirile
urmarite prin bonitare sus
insusiri
principale insusiri
secundare
Bostina
Este denumirea data reziduurilor ramase dupa
topirea cerii cu ajutorul apei sau aburului,
reziduuri ce contin 30-50% ceara, ce urmeaza
a se extrage la a doua topire prin folosirea
unor metode mai performante. Pentru a nu mucegai,
bostina se intinde in strat subtire intr-un
loc bine aerisit, dupa uscare punandu-se intr-o
ladita inchisa ermetic avand inauntru 2-3
pungute cu naftalina. Dupa strangerea unei
cantitati apreciabile, bostina poate fi predata
celor ce o strang in vederea extragerii cerii
cu ajutorul solventilor.
sus
Botcile
Botcile
sunt celule de fagure pregatite anume de albine
pentru a creste viitoarele matci. Ele pot
fi naturale (de roire, schimbare linistita,
de salvare) sau artificiale (cele confectionate
de apicultor), crescute in colonii orfanizate
sau semiorfanizate, in conditii cat mai apropiate
de roirea naturala, folosindu-se diferite
metode de transvazare sau dubla transvazare.
In
primele 5 zile de la ecloziunea din ou, larva
de matca naparleste de 4 ori. Cea de-a 5-a
naparlire are loc in ziua a 11-a de la depunerea
oului, iar cea de-a a 6-a in a 16-a zi. Dupa
capacirea botcii larva, viitoare matca, primeste
in continuare laptisor de pe fundul celulei
(din cauza pozitiei verticale a acesteia),
acesta scurgandu-se spre gura ei, prin hranire
greutatea larvei crescand (de la 129 mg la
270-350 mg).
In
cea de-a 9-a zi de la capacire, botca este
inchisa cu un capacel facut din ceara si polen,
in care albinele lasa orificii mici, invizibile,
pentru schimbul aerului necesar larvei. Albinele
construiesc botci cu mai multa placere pe
marginea fagurilor decat la mijlocul lor.
Acest lucru se datoreaza faptului ca acolo
gasesc mai mult loc liber si nu stanjenesc
cu nimic circulatia dintre faguri. Aerul e
mult mai curat si din belsug, ventilatia facandu-se
mult mai activ. Suprafata exterioara a botcilor
in primele zile e neteda si subtire si orice
manipulare a fagurilor le poate strica usor
forma. Dupa capacirea botcilor albinele incep
sa le ingroase cu un strat gros de ceara,
pe care deseneaza adesea mici inceputuri de
celule. Cu 2 zile inainte de eclozionarea
tinerei matci botca incepe sa se decoloreze
la varf (spre galben), nimfa de matca secretand
prin glandele mandibulare o substanta care
inmoaie varful botcii, iar albinele incep
sa roada timp de 25-30 minute, dupa care capacelul
prins ca intr-o balama, este impins de matca
care eclozioneaza.
Altoirea
botcilor naturale
Altoirea
botcilor naturale sau artificiale in coloniile
cu matci neproductive este recomandata pentru
ridicarea productivitatii stupinei.
In
a 14-a zi, de la faza de ou, vom alege botcile
mature cele mai frumoase (cele care nu au
fost lovite sau turtite, mai ales la varf).
Deci, dupa capacirea botcilor este bine ca
botcile sa mai fie lasate in colonia crescatoare
inca 2 zile pentru ca daca vor fi altoite
si mutate mai devreme exista riscul racirii
sau al deteriorarii (imediat dupa capacire
fiind foarte sensibile). Nu trebui nici sa
intarziem prea mult, existand riscul eclozionarii
primei matci care le va distruge pe toate
celelalte. Indicele momentului propice altoirii
este atunci cand varful lor capata o culoare
mai deschisa, dovada ca albinele din colonia
crescatoare au inceput sa ajute viitoarele
matci la eliberarea lor.
Altoirea
propriu-zisa
Este
o lucrare migaloasa, dar nu grea. Botcile
gata de eclozionare, pentru preschimbarea
matcilor batrane, se pun sus, suspendate intre
spetezele superioare a 2 faguri din marginea
cuibului fiecarui stup, sau intre spetezele
fagurilor de magazin situati deasupra cuibului,
fagurii fiind bine acoperiti cu albine (pentru
a preveni racirea acestora si eventualitatea
unui atac al matcii stupului gazda). Ele se
fixeaza lateral pe speteaza de sus a ramei,
lipindu-le cu ceara framantata bine intre
degete si amestecata cu putin propolis moale,
in pozitie usor oblica, ca sa se poata observa
varful fiecarei botci si daca regina tanara
a eclozionat sau nu. Pentru aceasta, rama
vecina trebuie sa fie putin mai departata,
altfel existand riscul ca albinele sa lipeasca
varful botcii de ea. Spatiul mai mare din
jurul botcii va crea posibilitatea adunarii
in zona a unui numar mai mare de albine (ceea
ce este in favoarea bunei primiri a noii regine).
Botcile roase lateral vor fi inlocuite. Daca
si a 2-a oara le vom gasi roase inseamna ca
matca coloniei inca mai e valoroasa si va
fi schimbata spre sfarsitul verii.
Introducerea
neobservata a botcilor in coloniile neorfanizate
reuseste numai atunci cand albinele sunt preocupate
de un cules bun si nu mai sesizeaza aceasta
situatie anormala.
Altoirea
botcilor in perioadele lipsite de cules
se face numai dupa 1 ora de orfanizare, botcile
fiind introduse direct intr-un fagure cu puiet,
situat in centrul cuibului, operatia putandu-se
face si concomitent cu orfanizarea, cu conditia
ca eclozionarea matcii sa fie foarte aproape.
Operatia de altoire cere pricepere si indemanare,
botcile fiind decupate cu o portiune mai mare
de fagure in jurul lor, care le serveste de
suport. Se decupeaza apoi o portiune din fagurele
cu puiet, intre braul de miere si elipsa de
puiet, de forma si marimea suportului cu botca
ce se va introduce acolo. Albinele vor consolida
suportul botcii iar aceasta va sta suspendata
in intervalul dintre 2 faguri, suportul aparand
fundul botcii de atacul albinelor. Este indicat
a altoi deodata 2 botci, pentru ca albinele
coloniei sa si-o aleaga pe cea mai buna. Botcile
vor fi protejate de distrugere cu un manson
de protectie facut din material plastic (tub
de plastic mai larg) carton sau plasa de sarma
deasa, avand liber doar varful. Unii apicultori
orfanizeaza coloniile primitoare cu 6 zile
inainte, dupa care distrug botcile proprii
si altoiesc botci selectionate. Operatia reuseste
numai daca dupa distrugerea botcilor a fost
ridicat si laptisorul aflat in ele, altfel,
albinele dand de gustul laptisorului vor distruge
si unica botca data de stupar pentru a se
infrupta din pretioasa hrana. Este bine ca
odata cu altoirea sa administram coloniilor
primitoare sirop pus in 2 hranitoare tip jgheab.
Dupa
altoire coloniile vor fi supravegheate
fara a mai deschide stupul. Daca vom observa
ca albinele unei colonii ies din stup si se
intorc ca si cand ar fi pierdut ceva, se urca
pe peretele frontal sau atunci cand se intorc
de la zbor au o oarecare ezitare daca sa intre
sau nu in stup inseamna ca si-au omorat matca
si va trebui sa intervenim. Daca albinele
intra si ies pe urdinis fara nici o ezitare
inseamna ca totul este OK. Dupa 10 zile se
va controla botca si daca va fi gasita roasa
o vom inlocui.
Operatia
altoirii botcilor comporta oarecare riscuri
pentru colonia orfanizata, riscuri pe care
apicultorul trebuie sa li le asume.
sus
Botcile
de roire
Sunt
de 2 ori mai lungi decat cele crescute pe
dispozitive artificiale mobile, cantitatea
de laptisor ramasa pe fundul lor dupa eclozionare
fiind, de asemenea, mai mare. Preferinta albinelor
de a creste botci din faguri noi se datoreaza
faptului ca ele pot modela cu usurinta botci
bune, spatioase, cu fundul bombat si adancit
asa cum trebuie pentru dezvoltarea normala
a larvei viitoarei matci. Pentru a avea colonii
puternice este de dorit ca apicultorii sa-si
creasca singuri matci folosind metodele naturale
sau artificiale recomandate de literatura
de specialitate.
Folosirea
botcilor de roire este uneori recomandata,
avand in vedere perioada prospera a aparitiei
lor si conditiile deosebite de crestere.
Cauzele
neacceptarii
botcilor
Motive:
-
colonia
avea deja matca nefecundata, neobservata
de apicultor (unele matci batrane convietuind
cu cele tinere inainte de fecundarea celei
tinere;
-
matca
tanara s-a ratacit dupa zborul de imperechere
si a nimerit din greseala in acea colonie,
fiind acceptata;
-
colonia
si-a cladit singura botci inaintea altoirii
botcii;
-
matca
a murit in botca din vre-o cauza accidentala;
colonia
a fost atacata de hoate;
-
albinele
au fost surescitate de vreo furtuna cu
grindina ce a cazut pe acoperisul stupului
facand zgomot.
sus
Confectionarea
botcilor
Botcile
sunt confectionate din ceara de calitate
superioara, calitatea I-a, topita la foc
potrivit, intr-un vas emailat, in care in
prealabil a fost pusa putina apa. Pentru
confectionare se foloseste un sablon special
in forma de creion rotunjit in varf, confectionat
din lemn de tei, care da posibilitatea obtinerii
unor botci cu un diametru intern cuprins
intre 8,6 si 9 mm, nerespectarea acestor
dimensiuni ducand la ne neacceptarea larvelor
date spre crestere.
In
timp ce ceara se topeste, sablonul pentru
confectionat este tinut scufundat intr-un
vas cu apa pentru a se umezi si a impiedica
ceara sa se mai lipeasca de el. In momentul
inceperii activitatii de confectionare,
sablonul se sterge de apa si se introduce
in ceara pana la semnul marcat pe el (cca
1 cm). Se scoate repede, ceara se solidifica
si se introduce din nou in ceara, mai jos
cu cca 1 mm. Se procedeaza de 3-4 ori in
acelasi fel, micsorand mereu inaltimea.
Dupa ce stratul de ceara s-a format suficient
de gros, se introduce sablonul cu botca
in vasul cu apa rece. Prin rasucire botca
este scoasa de pe sablon. Se obtine astfel
o botca cu fundul mai gros, care este mai
rezistenta la transvazare si in acelasi
timp se lipeste foarte bine pe suport.In
scopul unei eficacitati crescute, sabloanele
pot fi montate cate 6-12 pe un suport de
lemn.
In
practica, pot fi folosite cu succes si botcile
de plastic.
sus
Pastrarea
botcilor disponibile
Botcile
se scot din stupul crescator in cea de-a
12-a zi de la transvazarea larvelor, atunci
cand varfurile lor care erau cafenii devin
galbui. Cand nu se cunoaste cu precizie
varsta larvelor, botcile se scot in a 10
zi de la transvazare si se altoiesc in coloniile
orfane, cu matci necorespunzatoare, in nuclee
sau micronuclee. Cand vom incepe operatia
altoirii vom scoate o data mai mute botci
din stupul crescator ca sa nu-l deschidem
mereu pentru fiecare altoire. Botcile vor
fi tinute numai cu varful in jos, ferite
de raceala si razele solare, intr-o cutie
cu rumegus de lemn incalzit. Adancim degetul
aratator in rumegus, in adancitura formata
introducand un cornet ca un degetar facut
din hartie cerata infasurata in jurul degetului.
In cutie vor exista mai multe compartimente
pregatite in acest fel, fiecare compartiment
primind cate o botca ce va sta la caldura
si intuneric. Unii apicultori folosesc vata
care insa se lipeste de varful botcilor
si irita albinele coloniilor in care se
altoiesc. Cutia cu botci va fi dusa intr-o
camera calda, unde se face altoirea pe fagurii
stupilor orfani sau se lipesc pe dispozitive
mobile pentru a putea fi puse cu usurinta
acolo unde dorim.
Daca
numarul botcilor crescute este mare se pot
forma nuclee sau micronuclee pentru imperecherea
matcilor eclozionate, formate in acest scop.
Daca tot mai raman botci aceste se introduc
in colivii de pastrare prevazute cu gratii
Hannemann, prin care albinele unei colonii
orfanizate anume, pot sa patrunda ajutand
la eclozionarea si intretinere tinerelor
matci timp de 2-3 zile pana la folosire.
sus
Folosirea
botcilor
Concomitent
cu inceperea cresterii matcilor trebuie
intocmit si un plan privitor la folosirea
botcilor, cand acestea vor ajunge in cea
de a 10 zi de la transvazarea larvelor.
Acest plan va avea in vedere coloniile cu
matci batrane, coloniile care se pregatesc
sa roiasca, formarea unor nuclee de imperechere
a matcilor pentru nevoile proprii sau comercializare
etc.
Stupii
cu matci necorespunzatoare vor fi orfanizati
cu 1-2 ore inaintea altoirii botcilor (in
golurile de cules coloniile fiind hranite
cu cel putin 24 ore inainte si inca 4-5
zile dupa, fiind indicat ca odata cu stimularea
sa descapacim si cate 1 fagure cu miere
dupa diafragma, pentru a lasa impresia unei
bogatii de nectar). Introducerea noilor
matci va stagna cresterea puietului pe o
perioada de cel putin 10 zile fapt care
se va cunoaste in cazul aparitiei unor noi
culesuri. Din acest motiv, cei ce practica
apicultura de tip pastoral vor folosi metoda
nucleelor de imperechere care se vor unifica
apoi cu familiile orfanizate in vederea
primirii noilor matci gata imperecheate.
sus
Izolarea
botcilor in colivii de protectie
Orice
altoire de botca este recomandabil a se
face protejat.
Matcile
disponibile, peste nevoile stupinei, vor
fi folosite fie pentru inlocuirea matcilor
batrane, fie vor fi introduse in colivii
de eclozionare si pastrate in colonii pastratoare
special formate pentru ele, dupa care vor
fi plasate in micronuclee de imperechere.
Oricat de bine ar fi ingrijite, pastrarea
lor mai mult de 3-4 zile nu este recomandabila.
Albinele au si ele preferinte, unele matci
ramanand nehranite. De aceea fiecare colivie
este bine sa fie prevazuta cu hrana proteica.
sus
Polenul
de molid are o valoare alimentara scazuta.
Puietul hranit cu un astfel de polen, ajuns
la maturitate da nastere unor albine ce
traiesc cu 50% mai putin. Mierea de mana
provenita de la molid are culoare verde-inchis
iar cea de la brad are culoarea galbena-aurie.
Ambele contin in proportie de 25,68% melezitoza,
fiind mult cautata de bolnavii de plamani.
In mierea de brad se afla si un puternic
bactericid, inhibina, produs al unei enzime.
sus
Braula
Este
un parazit ce paraziteaza albinele si matcile.
Paduchele albinei - Braula coeca
se hraneste cu resturi din hrana albinelor
si se inmulteste in lunile iulie-august,
dupa care urmeaza o perioada de stagnare.
In timpul zborurilor de curatire din timpul
primaverii paduchii se imputineaza. Femela
depune ouale sub capacelele celulelor de
miere.
Tratamentul
se face prin fumigatii cu fenotiazina,
afumatorul plimbandu-se pe urdinis in toate
directiile pentru ca fumul sa intre pe toate
intervalele, in afumator introducandu-se
6 g substanta (2 lingurite rase) invelite
intr-o hartie, doza fiind suficienta pentru
2 colonii (cate 30 jeturi de fum pentru
fiecare colonie). Actiunea fumului scade
atunci cand temperatura depaseste 10 0C,
la peste 26 0C devenind inoperanta.
Este bine ca afumatorul sa aiba o teava
prelungitoare care sa intre pe urdinis.
Operatia se repeta dupa 7 zile, si primavara
cand se descapacesc ramele cu miere din
cuib. Şi mai bine este ca descapacirea
acestora sa se faca la rezerva iar fagurii
respectivi sa fie supusi vaporilor de acid
acetic. Paduchele braulozei este periculos
mai ales pentru faptul ca e purtatorul parazitului
nosemozei.
sus
Infloreste
in august-septembrie si este foarte sensibil
la ceata si la negura, situatie in care
nectariile nu-si mai reiau activitatea.
Astfel ca, dupa o zi de cules bun, in ziua
urmatoare incepe dintr-odata furtisagul.
Dupa zile repetate cu negura groasa, secretia
de nectar a plantelor inceteaza iar sezonul
apicol activ se poate considera incheiat.
sus
Butoaiele de inox sunt cele mai potrivite
vase pentru depozitarea mierii. Dupa golire
ele trebuiesc spalate cu apa clocotita.
Butoaiele metalice nu sunt bune pentru ca
acizii mierii dau compusi toxici in contact
cu metalul.
|
|