Sunt raspandite pe intreaga suprafata a pamantului. Unele traiesc pe uscat, altele in apa. Unora le prieste umezeala, altora uscaciunea etc. Clasificarea lor se face pe anumite grupe. Din acestea, grupul animal si cel vegetal sunt cele care ne intereseaza pe noi apicultorii.

Bacteriofag

Bacteriofagii sunt inframicroorganisme epifite (cele care distrug bacteriile) ce traiesc pe petalele florilor entomofile. Cand albinele culeg nectar si polen, ei vin in contact cu perisorii corpului, fiind transportati in stupi unde incep procesul de nimicire a bacteriilor care le convin, asanand coloniile de albine. Asa se explica insanatosirile miraculoase ale albinelor grav bolnave, care au participat la un cules bun. Bacteriofagii cultivati au un caracter specific fiecarei boli, neactionand si asupra altora. Bacteriofagii care actioneaza asupra mai multor specii de bacterii se numesc bacteriofagi polivalenti. A se vedea si Fitoncide si Antibiotice.

sus

Barba

Este denumirea pe care o dau stuparii formei de ciorchine in care albinele se strang la urdinis, sub scandura de zbor, sub fundul stupului sau pe fata peretelui frontal, majoritatea albinelor ce alcatuiesc barba facand parte din categoria albinelor care abia au facut zborurile de recunoastere, colonia pregatindu-se de roit. Barba apare si atunci cand colonia sufera de caldura, de sete, de lipsa culesului si a proviziilor (in acest caz barba este formata in majoritate din albine batrane - inactivitatea fiind mijlocul practic de economisire a proviziilor). Daca albinele nu intra in stup dupa stropirea cu apa sau hranirea cu sirop de miere, barba se va scutura impreuna cu matca formandu-se un roi ce se va muta la racoare. Botcile de roire gasite se vor distruge iar dimineata roiul se va reda coloniei.

Formarea barbii pe timpul unui mare cules este dovada lipsei spatiului de depozitare. Dupa adaugarea noilor magazine de depozitare barba se scutura in spatiul nou creat si albinele isi vor relua activitatea. Daca dupa luarea acestor masuri colonia nu-si revine la activitatea normala, barbile vor fi folosite la intarirea roilor stoloni formati in stupina sau a familiilor mai slabe.

sus

Baza melifera

Totalitatea plantelor melifere din raza economica de zbor (1,5 km) a unei stupine constituie baza melifera. La stabilirea unei vetre trebuie avut in vedere existenta unei baze melifere corespunzatoare numarului de stupi intretinuti, luandu-se in calcul si stupinele invecinate. Crearea unei baze melifere artificiale necesita eforturi deosebite si o planificare adecvata (pentru a se crea culesuri esalonate), principalele plante recomandate fiind: facelia si plantele medicinale sau industriale cu potential melifer ridicat. Locurile saraturoase si neproductive pot fi folosite, daca sunt insamantate cu specii melifere care se preteaza la un asemenea regim (sulfina alba si galbena, talpa gastei etc.), culturi care contribuie chiar la imbunatatirea unor astfel de terenuri. Terenurile abrupte ale dealurilor, nefolosite in agricultura, pot fi de asemenea insamantate cu plante melifere consolidatoare (precum splinuta) etc.

Conditii

Pentru valorificarea din plin a bazelor melifere este indicat ca stupii sa fie esalonati in vetre de cate 30-60 colonii, iar celelalte stupine sa fie situate la cel putin 300-1000 m, in functie de bogatia florei.

Crearea unei baze melifere artificiale este foarte greu de realizat. Plantele cele mai recomandate sunt facelia, coriandrul, napii, capsunii etc., avand grija sa asiguram culesuri esalonate pe o perioada cat mai indelungata.

sus

Basica porcului

Creste frecvent pe imasuri. Dupa uscare se poate arde in afumator provocand sedarea albinelor. Albinele afumate intr-o anumita masura ametesc si-si pierd memoria. Daca sunt afumate prea mult, mor. Daca exista printre cititori vre-un practician in acest domeniu, astept completari.

sus

Benzaldehida

Este o substanta organica provenita din uleiul artificial de migdale care, in contact cu aerul se oxideaza formand acidul benzoic. Benzaldehida poate fi folosita pentru alungarea albinelor din corpul de extractie,  fara riscul ca mirosul sau sa influenteze mierea, produsul fiind folosit chiar drept conservant pentru alimente. Produsul se pulverizeaza pe un podisor de scandura rece (daca e cald substanta se evapora rapid provocand dezorganizarea coloniei). Inaintea asezarii podisorului pulverizat, colonia se afuma usor pe deasupra, pentru a indruma albinele sa coboare in cuib. Pe timpul caldurilor prea mari nu se recomanda folosirea acestui procedeu deoarece provoaca ametirea albinelor.

sus

Bezmeticirea

Este o forma de patologie sociala. Scapate de sub controlul matcii familiei, albinele accepta mai multe false matci. Bezmeticirea este declansata sau oprita de prezenta sau absenta botcilor sau a matcii. Botcile luate in crestere de un stup bezmetic nu sunt insa viabile intrucat larvele de trantor nu se pot hrani cu laptisor de matca si mor in primele zile de evolutie. In cazul familiilor bezmetice solicitarile sunt atat de puternice si dominante incat blocheaza toate celelalte functii cum ar fi: culesul, claditul, apararea etc.

Semnele bezmeticirii

Metode de recuperare a familiilor bezmetice

Restabilirea coloniei bezmetice se face prin mai multe metode. Desfiintarea lor se face totdeauna la inceputul primaverii si toamna tarziu cand, colonia se muta de pe vechiul loc si dupa o usoara afumare si ciocanire a peretilor albinele sunt scuturate. Ele se vor intoarce la vechiul loc si vor intra in stupii vecini unde sunt primite (vin cu gusa plina).

In orice stupina se pierd anual cam 4% din numarul coloniilor (din cauza bezmeticirii, ingrijirii nerationale etc.). Familiile bezmetice aparute pe timpul iernarii se desfiinteaza, prin scuturarea albinelor la oarecare distanta de stupina (intr-o zi calduroasa), culegatoarele fiind preluate de stupii invecinati. Cele aparute pe timpul verii, daca au albina multa, pot fi recuperate.

Metoda transvazarii unei larve

Metoda mutarii unei larve mai mici de 3 zile dintr-o colonie normala da rezultate bune cu conditia ca bezmeticirea coloniei sa nu fi depasit 2 saptamani (adica sa nu aiba puiet capacit de trantori provenit din ouale depuse de albinele trantorite). Se vor strica toate botcile, lasandu-se 1-2 cladite mai de curand, din care se vor elimina larvele, pe locul lor fiind transvazate larve corespunzatoare, luate din cuibul unei colonii normale.

Metoda stupului nou (Hristea)

Alegem un nucleu cu matca si, cu 24 ore inaintea lucrarii, uniformizam mirosurile, colonia bezmetica si nucleul primind deasupra ramelor cateva bobite de naftalina. Apoi, ducem stupul bezmetic la 50-60 m departare. Deschidem stupul bezmetic si alegem ramele cu provizii si fara puiet de trantor, le scuturam in stupul de provenienta, dupa care le mutam intr-o cutie de stup noua prevazuta cu podisor, avand grija sa nu ramana nici o albina pe ele. Asezam stupul nou, cu fagurii scuturati, pe vechiul loc ocupat de colonia bezmetica si introducem nucleul cu acelasi miros, format din 2-3 rame cu puiet, albina si matca, de o parte si de alta a cuibului plasand ramele ce au apartinut familiei bezmetice. Introducem matca intr-o colivie automata si inchidem stupul astfel format.

Ne intoarcem la stupul bezmetic si ii scuturam in iarba toate albinele ramase pe fagurii cu puiet de trantor, rame ce vor fi date la reforma. Albinele bezmetice venind acasa si gasind o colonie ce are acelasi miros ca al lor si regina, nu mai lasa albinele ouatoare sa depuna oua si chiar le ucid. O parte din ouatoare nici nu mai vin acasa sau chiar daca se mai intorc vor fi ucise.

In cazul in care nu dispunem de un nucleu, albina stupului bezmetic va fi preluata de vecinul sau, prin scuturarea albinei sau prin folosirea metodei cu ziar.

Metoda Atanasiu

Se scot ramele cu albina si se scutura la o distanta apreciabila, apoi se introduc in stup (fara albine), si se aduce o matca tanara imperecheata (in colivie). Usoara stropire a ramelor si a populatiei din stup cu sirop de zahar diluat, simplifica lucrurile. Albinele ouatoare, fiind mai greoaie, nu mai pot reveni la stup, de la locul unde au fost scuturate.

Metoda Condurache

In ziua 1

Albinele se lasa 24 de ore: fara hrana si fara rame.

In ziua a 2-a

Se introduc: un hranitor uluc cu sirop (administrat zilnic) si o matca tanara imperecheata (in colivie), fixata pe partea de jos a hranitorului uluc.

In ziua a 3-a:

Recoltam fagurasul cladit cu celule de trantor pentru ca albinele sa poata creste un altul, de data aceasta cu celule de albine lucratoare. Aparitia fagurasului cu celule de lucratoare constituie indiciul ca matca a fost acceptata. Matcile false dispar si este momentul ca matca sa fie eliberata. Restituim fagurii cu miere si pastura, cei cu celule de lucratoare si ajutam familia cu 1-2 rame cu puiet capacit. Restul ramelor deformate le trecem la reforma. Aceasta metoda da rezultate foarte bune.

Metoda Dragan

Albinele bezmetice se stropesc, pe inserat, cu o solutie apoasa de valeriana Dupa terminarea operatiei de stropire se introduce o matca libera intre albine si se inchide stupul.

Metoda Marza

Dupa ce ramele au fost rarite la circa 2 cm, se introduce pe urdinis o bucata de sugativa de circa 10 x 10 cm, peste care s-a turnat 15-20 picaturi eter si se inchide urdinisul. Dupa aproximativ 5 minute se deschide stupul si se formeaza din nou cuibul. Regina este introdusa atunci cand albinele, anesteziate si cazute pe fundul stupului, ocupa fagurii si isi reiau activitatea.

Metoda Perret-Maisonneuve

Albinele ouatoare accepta matca doar atunci cand vom folosi o matca ce s-a nascut cu maximum 30 de minute inainte. La iesirea din botca a matcii ii dam drumul, fara alta precautie, prin gaura hranitorului si dupa 8-10 zile vom constata noua ponta. Albinele vor face sa dispara ouale si larvele de trantori, si vor lichida albinele ouatoare, ramanand doar nimfele capacite pana la eclozionare. Singura dificultate este sa dispunem de o astfel de matca la momentul dorit.

Daca introducem o botca ea va fi distrusa. Din fericire exista si aici o solutie: sa infasuram botca matura, pentru a rezista la manipulari, in hartie de aluminiu, lasand liber doar discul pe care matca tanara il va decupa la iesire. Albinele nu vor mai putea distruge aceasta botca iar varful acesteia este foarte solid asa incat matca va iesi si va fi primita. Dupa acceptare este bine sa se dea familiei o rama cu puiet in eclozionare, pentru asigurarea doicilor necesare.

Metoda Vartolomei

Familia bezmetica este asezata deasupra unei alteia normale, peste care s-a pus o plasa de plastic, dupa ce in prealabil i s-a scos si inlocuit toti fagurii cu puiet, iar intr-un hranitor sau intr-un fagure s-a asigurat apa pentru 24 de ore, timp in care, substanta de matca din familia de jos face ca albinele ouatoare sa fie readuse la normal sau sa fie omorate de celelalte albine. Dupa 36 de ore se scutura albinele de pe fagurii familiei bezmetice peste cei ai familiei normale, fara nici o pierdere de albina. Locul familiei bezmetice trebuie sa ramana gol pentru a nu atrage fostele albine la vechiul loc.

bezmeticirea sus

Acest narcotic este folosit la fecundarea artificiala a matcilor. Daca la narcotizarea albinelor se foloseste fumul nu trebuie dat in cantitati prea mari, dupa administrare fiind posibila pieirea albinelor sau micsorarea vitalitatii. Atunci cand se folosesc fumigatii cu sulf, bioxidul de carbon contribuie la formarea acidului sulfuros, utilizat in tratarea fagurilor impotriva nosemozei.

Atentie! Albinele de toamna nu vor fi niciodata narcotizate, operatia avand efect negativ asupra iernarii.

sus

Blocarea cuibului

La un cules abundent albinele au tendinta de blocare a cuibului, impiedicand ponta matcii, fapt ce se va rasfrange negativ asupra viitoarei generatii, mai ales in practicarea stuparitului pastoral sau atunci cand urmeaza un nou cules.

Pentru deblocarea cuibului se ridica in corpul al 2-lea fagurii din cuib cu mierea adunata in primele zile, inlocuindu-i cu altii gata claditi. La stupinele mari se recomanda intercalarea peste cuib a unui corp cu faguri gata claditi.

sus

Bolile albinelor

Preintampinarea bolilor

Este mai usor sa previi decat sa tratezi si, de aceea, masurile igienice trebuie sa constituie principalul obiectiv al apicultorului. Aceste masuri tin de o buna asezare a stupinei, de o buna pregatire a apicultorului si de aplicarea dezinfectiilor preventive atat in stupina proprie cat si in celelalte stupine.

Se va avea in vedere:

• Asigurarea surselor curate de apa in pastoral;
• Diminuarea stresului de transport si evitarea inabusirii familiilor de albine;
• Evitarea marilor aglomerari de familii de albine in pastoral si apropierea de granitele tarilor unde se manifesta epizootii la albine;
• Evitarea practicari haotice a stuparitului pastoral (sursele care nu secreta nectar conducand la grave perturbari si imbolnaviri, precum si mari cheltuieli de transport ce fac stupinele nerentabile);
• Trebuie inlocuite matcile batrane si toate matcile familiilor care nu progreseaza, folosind tehnica FA;
• Se va urmari inlocuirea treptata a tuturor fagurilor vechi (purtatori de germeni infectiosi), cu faguri noi crescuti in sezonul de primavara-vara.
• In vederea spririi rezistentei la invaziile virotice se recomanda:
  • hraniri de completare si stimulare;
  • igiezarea stupinelor a stupilor, a coloniilor de albine si a conditiilor referitoare la viata individuala a albinelor;
  • mentinerea in stupina doar a familiilor puternice, cu matci de valoare, provenite din Reginele recordiste ale stupinei (verificate in productie);
• Hristea recomanda ca fiecare stup sa aiba prevazuta cate o sticluta cu formol, iar fundul sa fie presarat din cand in cand cu praf de pucioasa (presarat cu mare grija, o doza prea mare putand fi letala pentru matci si puiet. In plus, nu stiu daca folosirea sulfului are interdictie in UE. Cei care stiu mai multe sau care au experimentat sunt rugati sa-mi comunice dozele care dau rezultatele cele mai bune, fara a dauna albinelor etc. );
• evitarea posibilelor cauze generatoare de boli.

Pastrarea in stupina doar a familiilor puternice constituie baza marii productivitati si a sanatatii albinelor, organismele invadate de boli si furtisag fiind de obicei cele mai slabe, mai sarace in hrana si mai incapabile sa-si pastreze caldura primavara timpuriu si iarna, cazand cu usurinta prada nosemozei si altor boli.

Atentie! Roii gasiti in perioadele nepotrivite pentru roire (roii tarzii) provin cu siguranta din stupi infestati sau scorburi infectate de nosemoza si de aceea trebuie evitata prinderea lor.

Bolile albinelor

sus

Masuri igienice privitoare la stupina

S-a observat ca bolile sunt cu atat mai nimicitoare cu cat distanta dintre stupi este mai mica si viceversa. Acest lucru se explica prin faptul ca albinele nu nimeresc intotdeauna stupul de provenienta si intra in stupii vecini, raspandind boala. Pentru aceasta, stupii vor fi asezati la 2 metri departare unii de alti. Acolo unde nu este posibil, urdinisurile vor fi cat mai bine individualizate si, daca se poate stupii vor avea directii diferite de zbor.

In stupina si mai ales in fata stupilor trebuie sa existe o curatenie desavarsita. Pentru aceasta se va avea in vedere ca oglinda stupului sa fie curatata de iarba, albinele gasite moarte sa fie maturate si arse etc.

Stupii vor sta pe picioare inalte de cel putin 25 cm, fiind aparati astfel de umezeala si de patrunderea soarecilor care sunt purtatorii unor microbi primejdiosi. Picioarele stupilor vor fi unse cu pacura, pentru a preintampina intrarea furnicilor, iar daca observam albine care se tarasc pe jos, vor fi unse cu clei, din cel folosit la ungerea pomilor deoarece, in felul acesta, albinele bolnave nu se mai pot catara pe ele si nu mai pot patrunde in stupi.

Trebuie sa fie alimentat zilnic cu apa proaspata, calduta si putin sarata, pentru ca albinele sa nu se duca sa suga apa de prin gunoaiele putrede, de unde, odata cu apa, sorb fel si fel de microbi vatamatori. In fiecare saptamana, seara, interiorul adapatorului sa fie varuit bine cu var, care este un bun dezinfectant.

Bolile albinelor

sus

Masuri igienice privitoare la stupi

Stupii rau incheiati vor lasa goluri care, pe langa frigul si umezeala ce ar patrunde inauntru toamna, primavara si iarna, ofera posibilitatea intrarii hoatelor ce pot aduce si boala.

In stup si pe platforma lui trebuie sa fie o curatenie desavarsita. La stupii slabi, din doua in doua saptamani se vor curata fundurile. Atunci cand in interiorul stupilor vom gasi prea multe albine moarte si rumegus de ceara, trebuie gasita cauza si inlaturata.

Toate componentele stupului trebuie numerotate cu acelasi numar si litera, de la fund pana la capac, magazii de recolta si chiar rame (cu ajutorul unor placute de tabla).

Bolile albinelor

sus

Masuri igienice privitoare la viata coloniilor

Sa fie cat mai numeroasa, coloniile puternice luptand cu mai multa forta cu bolile.

Cauzele slabirii coloniilor sunt 3:

Puterea unei colonii depinde, in primul rand, de regina. In general, reginele bune sunt cele tinere, provenite din stupii recordisti si crescute in colonii recordiste. Din 2 in 2 ani, sau, in cazul practicarii transhumantei, vom avea grija sa schimbam reginele anual, in primul rand la coloniile ce au dat productii slabe si medii. Importul reginelor straine este, de multe ori, o cauza a raspandirii bolilor. De aceea, importul reginelor din alte tari (cum ar fi cele din rasa italiana) este indicat a se face numai in statiunile de experimentare si cercetare apicola.

Crescatorii de matci trebuie sa stie ca desi reginele indeplinesc anumite conditii de selectionare, totusi, daca stramosii lor au suferit de anumite boli, acestea, dupa cateva generatii, pot sa se iveasca din nou, albinele suferind si de boli congenitale ce se mostenesc de catre urmasi. De aceea, cresterea reginelor se recomanda a se face de fiecare apicultor in parte, cu respectarea tuturor regulilor de selectie. Selectionarea si gasirea unor soiuri (suse) de albine din aceeasi rasa care sa reziste la boli este unul din obiectivele si dezideratele apiculturii moderne, stiut fiind ca, de-a lungul timpului, unele suse de albine au devenit imune la anumite boli ce au activat pe un anumit areal.

Nimic nu inlesneste mai mult infestarea unei stupine decat furtisagul, caci albinele hoate ataca cu precadere stupii slabiti de boli, o data cu prada luand si boala coloniei atacate. Masurile de prevenire a furtisagului, pentru a da rezultate, trebuie luate de toti apicultorii si in toate stupinele.

Roirea naturala este unul din mijloacele de raspandire a bolilor de care sufera colonia de unde a plecat roiul. De aceea este indicat a se lua masuri drastice de prevenire a roirii naturale, pentru roirea artificiala folosind numai coloniile selectionate in acest scop.

Bolile albinelor sus Igiena albinelor

Masuri igienice privitoare la viata individuala a albinelor

Se face diferentiat, in functie de anotimp. Pe timpul iernii este indicat ca urdinisurile sa fie largite in functie de numarul fagurilor lasati in cuib care, la randul lor, trebuie sa fie bine acoperiti cu albine. Daca urdinisurile sunt prea mici, vaporii de apa, neputand iesi afara din cauza unei aerisiri necorespunzatoare, se vor condensa pe pereti, care, umezindu-se, vor strica aerul si vor forma un mediu neprielnic pentru albine, prielnic insa pentru anumiti microbi de origine vegetala (ciuperci si micelii), care se vor dezvolta de minune in umezeala calda a stupului. Aici, microbii prind sa se inmulteasca, formand o inflorescenta deasupra puietului sau fagurilor cu miere. Primavara, doicile inghit hrana infectata de boala, se imbolnavesc si ele si o transmit atat puietului cat si celorlalte albine.

La coloniile bolnave aerisirea trebuie sa fie cat mai activa, fara ca printr-o prea mare deschidere a urdinisului sa inlesnim furtisagul.

Cele mai multe boli pornesc de la o hrana prost pastrata si de o calitate necorespunzatoare. Mierea ideala pentru iernare este cea de salcam. In cazul in care constatam prezenta mierii de mana sau provizii insuficiente pentru iernat, completarea proviziilor se va face si cu sirop de zahar rafinat, dat albinelor in luna august, la prelucrarea lui participand doar albina de vara, albinele avand timp suficient pentru capacirea mierii. Hranitoarele sunt numerotate, schimbarea lor de la un stup la altul favorizand raspandirea bolilor. Ele vor fi spalate si dezinfectate din cand in cand.

Nelinistirea albinelor datorata zgomotelor puternice, soarecilor etc., le face sa-si incarce intestinele cu mai multe provizii, acest lucru generand reziduuri mai mari, reziduurile fiind elementul prielnic dezvoltarii microbilor.

Bolile albinelor sus Igiena albinelor

Masuri igienice privitoare la igiena apicultorului

Bolile albinelor adulte

Cele mai cunoscute sunt:

Cauzele bolilor

Boala de mai

 Aceasta boala afecteaza mai ales albinele tinere (intre 5 si 13 zile). Se banuieste ca se datoreaza alimentarea albinelor tinere cu polen stricat. Ar putea fi incadrata in categoria bolilor micotice. Unii cercetatori o pun in legatura cu nosemoza care ar genera pierderea albinelor culegatoare, albinele tinere ramanand fara apa si hranindu-se in majoritate cu polen sunt intoxicate de surplusul de proteine. Zander sfatuieste sa se pulverizeze coloniile bolnave cu apa sarata. Altii sustin ca boala se datoreaza consumului de polen toxic produs de unele plante ca: piciorul cocosului, nemtisorii de camp, omagul, ceapa de samanta, tutunul, laptele cucului, unele specii de castan. 

In cazul constatarii acestei boli stupina va fi mutata la alte culesuri si hranita cu sirop cu miere (2 parti apa la 1 parte miere). Stupii se dezinfecteaza cu formol.

Bolile albinelor sus Bolile albinelor adulte

Boala de padure

 Boala inchircirii si a cheliei albinelor, numita si boala neagra apare accidental si este atribuita fie mierii de mana (in special celei de la stejar), fie intoxicatiilor chimice, fie avitaminozei sau agentilor patogeni din ordinul virusurilor. Albina bolnava incepe sa se innegreasca din ce in ce mai tare, pana ajunge din bruna inchis, in negru lucios. S-au vazut albine a caror paralizie e partiala, cu o agitatie extrema a membrelor neatinse inca, o intepenire a antenelor, al carei scapel se innegreste. La altele, antenele se strang ca un covrig. Albinele atinse de aceasta boala nu mai pot sa recolteze polenul. Pe scandura de zbor ele sunt recunoscute numaidecat si sunt ucise fara mila. Boala apare fara a cauza depopulari masive si dispare fara a se aplica un tratament specific. Nu exista tratament specific. Se poate da totusi, timp de 2 saptamani, sirop de miere in doze de 200 g zilnic.

Simptome caracteristice: