Miere de albine pastoral

umbrire stupi, umiditate, uniformizari, urdinisul superior, urechelnita, urzica purpurie, usturoiul

reguli	unific miros	FAV+FAB	cules	unific fam puternice			unific fam slabe
metode	diafrag sita	inchid colivie	scuturare	cutie noua	roire dirijata	unific culeg	direct	ziar	unific cu o fam bezm

Umbrirea stupilor

Cea mai buna umbrire o da padurea sau perdelele protectoare. Urdinisurile se orienteaza spre nord, peste podisoare se aseaza saltele de paie, pe capace se pune fan cosit etc.

sus

Umiditatea

In miere, procentajul de apa nu trebuie sa depaseasca 16%, altfel, daca umiditatea depaseste acest procent poate provoca fermentarea mierii.

Umiditatea din interiorul stupului variaza in functie de mai multi factori, o colonie puternica reusind sa mentina de obicei o umiditate adecvata. Pe timpul iernii, in locurile neocupate de albine se creeaza condens si apar mucegaiuri. Atat timp cat albinele sunt capabile sa mentina temperatura interioara putin mai ridicata fata de cea exterioara, nu va fi nici un pericol de condensare a vaporilor de apa in stup. In unele imprejurari, o umiditate relativa in stup nu numai ca nu este periculoasa, dar este chiar necesara, mai cu seama atunci cand puietul este in plina dezvoltare.

Pentru impiedicarea unei umiditati exagerate, pe timpul iernii se lasa in stupi doar numarul de faguri care va fi bine acoperit de albine, golul ramas dupa diafragma fiind completat cu materiale termoizolante. Sezonul cel mai critic pentru albine in legatura cu umiditatea depasita este iarna. Pentru eliminarea excesului de umiditate se recomanda folosirea condensatorului metalic, denumit de Ambruster magnet de apa.

O umiditate exagerata in stup contribuie la aparitia diareei si nosemozei, care, in mediu umed ramane virulenta un timp indelungat. Puietului crescut intr-un mediu prea umed i se scurteaza viata, albinele nascute neputand trai mai mult de 8 zile.

In timpul verii, cand in stup intra cantitati importante de nectar, cu mari cantitati de apa, umiditatea in unele momente este ridicata. Coloniile puternice restabilesc curand echilibrul normal, iar puietul nu se resimte deloc. Nu acelasi lucru se intampla cu coloniile slabe, la care, umiditatea crescuta se rasfrange asupra vitalitatii puietului.

sus

Unificari

Reguli

Cele mai reusite unificari se fac mai ales toamna, cand in stupina se afla familii temporare sau nuclee ce nu pot ierna peste iarna din diverse motive. Prin unificarea coloniilor se intra la iernat cu familii puternice care vor consuma mai putina hrana si vor da productii sporite in sezonul urmator.
Primavara se unesc doar coloniile care au iesit slabite, au ramas orfane sau au fost atacate de nosemoza. In ultimul caz unirile se fac numai intre coloniile care au supravietuit si sunt inca viabile, in stare sa dea productii bune, altfel este de preferat sa fie nimicite. Pe timpul verii se unesc coloniile care vor conlucra pentru a da productii sporite de miere, cele care sunt in pericol de a ramane bezmetice din diferite motive.
Se unesc de asemenea coloniile care vor conlucra ca sa dea o productie mare, formand coloniile de stransura. Contopirile nu dau rezultate imediate si spectaculoase la coloniile slabe, unirea unor asemenea familii necesitand un oarecare timp pana se stabileste un echilibru si o repartitie justa a muncii in stup. Adeseori s-au vazut colonii contopite, cu o populatie numeroasa care au lancezit timp indelungat pana ce au inceput o munca activa si ordonata.
Albinele coloniei ce urmeaza a fi contopita cu o noua gazda trebuie sa aiba gusile pline, silindu-le la aceasta aprovizionare prin ciocanirea peretilor stupului lor si prin rabufniri de fum intre faguri. In felul acesta colonia gazda va primi bucuroasa pe noile sosite cu gusile pline.
La unificarile celor 2 unitati este bine sa se foloseasca un stup nou, strain ambelor colonii, stup ce se va pune in locul coloniei gazda.
Colonia care se alatura, cat si cea gazda, trebuie sa fie pregatite cu cateva ore inainte, printr-o uniformizare a mirosurilor, iar ca masura de precautie matca coloniei gazda sa fie inchisa provizoriu intr-o colivie automata. Albinele vor elibera matca in urmatoarele 3-4 ore (in care scop cele 2 tubulete ale coliviei nefiind complet umplute cu serbet).
Este recomanda de asemenea metoda intercalarii fagurilor pulverizati acoperiti cu albine de la ambele colonii. Fagurele pe care in momentul unirii se afla matca gazda ramane pe loc impreuna cu cel vecin (de o parte si de alta, pentru ca ea sa nu se afle de la inceput intre albine straine, ci numai intre cele ale stupului ei. La mijloc se aseaza puietul deschis urmat de cel capacit si fagurii cu hrana.
Cand puietul necapacit este prea numeros fagurii cu puiet larvar se impart altor stupi din stupina.
Daca unirea se face prin scuturarea albinelor pe o planseta in fata scandurii de zbor a stupului gazda, albinele ambelor colonii cu miros unificat se scutura alternativ.

sus

Unificarea mirosurilor

Pentru unificarea mirosurilor albinelor unite acestea se vor pulveriza cu un sirop putin indulcit in care s-a adaugat 20 g colonie la litru de apa. Uniformizarea nu se va face la toti stupii odata pentru a nu se declansa furtisagul. In cazul in care avem mai multi stupi de unit vom folosi mai multe mirosuri (la unii esenta de melisa, la altii apa parfumata, la unii cateva bobite foarte mici de naftalina etc.).

Timpul necesar pentru uniformizarea mirosurilor depinde de orele cand are loc operatia de unificare. Daca ea se face in plina zi, atunci cand o mare parte a albinelor este la cules, trebuie lasate cel putin 3 ore pentru ca toate albinele venite in stup sa aiba acelasi miros. Daca operatia se face seara, asa cum este de dorit, caci unirile acestea sunt cele mai reusite, operatia de unificare se face dupa 20-30 minute de la uniformizarea mirosurilor, albinele aflandu-se toate in stupi.

sus

Unificarile dintre FAV si FAB

s-a observat ca albinele FAB unificate cu cele al FAV in vederea maririi productiei de miere nu dau intotdeauna rezultatele scontate, mai ales daca ambele unitati au ajuns puternice la cules. FAB devenita dintr-odata puternica nu se mai mentine in stare activa, numarul albinelor fiind disproportionat fata de o matca ce are la dispozitia sa un cuib normal organizat. Intarirea trebuie facuta treptat, alegandu-se matca cea mai tanara, care va deveni prin intarire matca FAB, ambele colonii pastrandu-se si valorificand independent culesul.

Cele mai recomandate unificari sunt cele de toamna (la sfarsitul lunii septembrie, inceputul lunii octombrie), catre seara. Pentru marirea productiei cu 50% fiecare FAB ar trebui sa aiba cate o FAV cu care sa fie unita in toamna. Cercetatorii romani, au elaborat, pentru fiecare tip de stup, diverse variante de folosire a FAV, in functie de conditiile de intretinere specifice, matcile FAV ce s-au dovedit prolifice putand fi pastrate in stupii pepinieri (ca matci de rezerva).

Unirile nu se fac intre colonii puternice si colonii nejustificat de slabe, caci cele din urma pot fi bolnave, operatia dand rezultate negative. Este mai bine ca 2 colonii slabe sa fie unite intre ele, alegand drept gazda pe aceea cu matca mai tanara.

sus

Unirea pentru cules

Unirea coloniei de baza cu cea stolona pentru a da rezultatele scontate trebuie pregatita din timp si treptat, incepand din momentul cand matca tanara din stolon si-a inceput ponta. Din acest moment, din cand in cand, va fi trecut in compartimentul stolonului, cate 1 fagure cu puiet capacit fara albina insotitoare, pana in preajma culesului, cand stolonul va deveni mai puternic decat familia de baza. Cand culesul apare, matca fostei FB se retrage numai pe 3-4 faguri, devenind colonie ajutatoare, toate albinele zburatoare trecand in stolon, unde infratirea este de mult stabilita si vor conlucra cu spor.

sus

Unificarea familiilor puternice

Se va face numai dupa o pregatire speciala a unirii. Cand se unesc 2 colonii puternice in vederea unei productii marite se recomanda ca inainte cu 24 ore, fiecare din ele sa primeasca de la alti stupi cate 1 fagure cu puiet necapacit, fara albina acoperitoare. Astfel, a doua zi, cand se va face unirea albinele vor deveni mai active.

Este recomandata fie folosirea metodei cu ziarul perforat asezat intre cele 2 corpuri, fie folosirea unei cutii straine si intercalarea fagurilor pulverizati acoperiti cu albine (de la ambele colonii), plasati de o parte si de alta a celor 3 faguri cu matca si albinele proprii situati in mijlocul stupului nou, pentru ca matca sa nu se afle la inceput intre albine straine, ci numai intre cele ale stupului ei. Fagurii cu puiet vor fi asezati astfel: cei cu puiet deschis mai spre centru, iar cei cu puiet capacit mai spre margine, partile laterale fiind marginite de fagurii cu provizii. In cazul in care puietul necapacit este prea numeros, mai dam si altor stupi fagurii de prisos.

sus

Unificarea familiilor slabe

In situatia cand unirile se fac intre familii reduse ca populatie rezultatele nu devin spectaculoase decat atunci cand se face o repartitie justa a muncii albinelor coloniei respective. Aceste familii sunt considerate in continuare mediocre si vor mai fi ajutate cu puiet capacit in eclozionare, pana la completa reabilitare a lor.

sus

Metode

Metoda diafragmei cu sita

Unificarile sunt mult mai usoare, atunci cand intre cele doua compartimente folosim o diafragma despartitoare prevazuta cu sita, albinele avand mirosurile unificate. Diafragma mai are prevazut un orificiu de comunicare intre cele doua compartimente, orificiu ce se poate astupa sau deschide cu ajutorul unei tablite care gliseaza in jurul unui cui (punct de prindere). In lipsa acestuia, diafragma se ridica putin pentru a usura comunicarea albinelor dintre cele doua compartimente. Dupa cateva zile, diafragma etansa mobila se desfiinteaza, cuibul aranjandu-se definitiv.

sus

Metoda inchiderii in colivie

La unirea a doua familii slabe care au matci se recomanda ca, timp de 5 zile, matca ce urmeaza a fi inlocuita, sa fie inchisa in colivie, ca sa se elimine posibilitatea tragerii botcilor de salvare din oua proaspete. Cu 2-3 ore inainte de unificare ambele familii vor fi stropite cu sirop slab in care s-a picurat esenta de plante mirositoare (suc de ceapa) etc.

sus

Metoda scuturarii albinei

In cazul in care una din familii se afla intr-un stup de alt tip, varianta recomandata este urmatoarea:

se scutura fagurii familiei cu matca batrana in stupul de origine;
fagurii scuturati (fara albine) sunt introdusi in stupul cu matca tanara (de o parte si alta a cuibului);
stupul cu matca tanara se muta intre cele doua vechi amplasamente;
albina orfanizata se scutura undeva in stupina (dupa 15-20 de minute de la prima scuturare).

Albinele scuturate vor veni la vechiul loc pe care nu-l vor mai gasi si se vor orienta catre stupul cel mai apropiat, unde vor cere smerite drept de azil si, dupa oarecare timp, vor primi incuviintarea de intrare.

sus

Metoda stupului strain

Fagurele cu matca aleasa si albinele acoperitoare se muta in mijlocul stupului nou. Albinele ambelor colonii se afuma bine iar fagurii cu puiet si hrana sunt periati in fata urdinisului noului stup. Dupa periere fagurii cu puiet sunt asezati de o parte si de alta a matcii, avand grija ca primii faguri sa fie din cei care au apartinut coloniei cu matca gazda. Albinele vor intra in stup si se vor infrati, fiecare considerandu-se straina.

Este considerata cea mai buna metoda de unificare directa, intrucat ambele familii isi inchipuie ca este musafira (in cazul unificarii directe lasand spatiul de rigoare intre cele 2 grupe de faguri). In perioadele nefavorabile primirii matcilor, tinand cont de conditiile obiective, subiective si de toti factorii nefavorabili acceptarii tinerelor matci, unificarea se face izoland matca (in colivie cu capacel de ceara) dupa aproximativ 2-3 h de la orfanizarea primei familii si 1 h de la izolarea matcii din cea de-a doua, lasand un interval de cativa cm intre grupele de faguri ale celor doua familii, timp de circa 5 minute.

sus

Metoda roirii dirijate

Daca dorim sa unificam doua familii sau sa formam o familie noua prin roire dirijata:

punem in stupul nou 3 rame, cu albina de pe ele, inclusiv matca, si-l lasam descoperit, acoperit cu o panza de tifon;
aducem apoi alternativ, cate o rama luata din familia cu care se unifica sau din alte doua familii, cu tot ce se afla pe ele si le asezam in stupul nou, de o parte si de alta a nucleului format din cele trei rame aduse initial, cam la 3-5 cm departare, avand grija ca pe ramele aduse sa nu se afle botci sau matci;
dupa cateva minute cand vedem ca albinele aduse cu noile rame incep sa se indrepte catre nucleul cu matca, apropiem aceste rame incet de nucleu si in locul lor continuam sa aducem celelalte rame din cei doi stupi pe care ii unificam, procedand ca mai sus.

Unificarea se face fara nici un incident. Dupa completarea efectivului de rame stupul nou se acopera si se pune la locul lui definitiv si totul reintra in normal. La folosirea acestei metode, mai ales primavara si toamna, matca nu se inchide in colivie si nu folosim afumatorul.

sus

Metoda unificarii culegatoarelor

Aceasta lucrare se savarseste numai pe o vreme frumoasa, intre 9 si 11, cand albinele ies in numar mare la cules, afumand ambele familii pe urdinis si pastrand cu exactitate vechile amplasamente si semne de recunoastere. Cand incercam sa facem aceasta lucrare pe vreme de lipsa de nectar, unificarea albinelor nu se face fara oarecare lupta. Afumatul o potoleste repede. In cazul in care familia care cedeaza culegatoarea nu este foarte puternica se recomanda sa cedeze si cativa faguri cu puiet larvar, pentru ca nu cumva, prin mutare, sa ramana puiet neacoperit. Lucrarea este recomandata mai ales atunci cand stupul este puternic si risca sa roiasca (fara a fi intrat totusi in frigurile roitului).

Daca un stup gasit slab nu s-a imputernicit pana in apropierea culesului mare si suntem siguri ca slabiciunea lui vine din pricina matcii trebuie unificat cu stupul vecin.

sus

Metoda unificarii directe

colonia cu matca batrana se orfanizeaza cu 2-3 ore inaintea unificarii;
cele 2 familii (FAB si FAV) se stropesc cu tuica diluata sau cu sirop slab in care s-a pus suc de ceapa, in vederea unificarii mirosului;
fagurii familiei primitoare (orfanizate) sunt aranjati de o parte si alta, lasand in centru un spatiu pentru primirea nucleului cu matca (care va fi adus dupa 15-20 de minute de la pregatirea noului spatiu) ;
dupa 5-6 zile reorganizam cuibul in vederea iernarii.

sus

Metoda ziarului perforat

Aceasta metoda este folosita cu succes, inclusiv la stupii bezmetici care sunt uniti cu o colonie normala. Mai intai vom unifica mirosurile (cu 24 ore inaintea unificarii) si vom apropia zilnic stupii vecini propusi pentru unificare. Seara, inlocuim podisorul stupului cu matca, cu o foaie de ziar perforata cu un cui, peste acesta asezand stupul bezmetic sau fara matca (fara fund), ambele colonii avand acelasi fund si acelasi capac. In timpul noptii albinele rod ziarul, se contopesc si lucreaza fara stanjenire. Peste 3-4 zile desavarsim unificarea, retragand corpul de sus.

In cazul in care unificam o familie fara matca cu un nucleu cu matca, dupa unificarea mirosurilor, inainte de lasarea serii montam ziarul perforat deasupra nucleului cu matca si schimbam locul familiei orfanizate. Dupa 2-3 ore, seara, pe corpul stupului cu albinele unificate asezam corpul familiei orfanizate, cu ramele si diferenta de albine care nu s-au unificat prin zbor direct. Dupa 3-4 zile aranjam cuibul pe un singur corp. Nu trebuie sa mergem pe principiul ca matca tanara o va distruge pe cea varstnica, existand destule exceptii de la aceasta regula. Dupa 3-4 zile de la unificare, vom aranja definitiv cuibul pe cel mult 7 rame (18-20 kg provizii).

sus

Unificarea cu o familie bezmetica

Se recomanda folosirea eterului, cloroformului sau azotatului de amoniu. In lipsa acestora, colonia bezmetica se muta la o oarecare distanta, este afumata puternic, peretii stupului se ciocanesc timp de 3-4 minute, cu opriri dese, dupa care intreaga albina e scuturata jos. Albina zburatoare, la intoarcere, va gasi pe vechiul loc o alta colonie cu care se va unifica sau, in cazul in care pe vechiul loc nu va mai fi nici un stup, va intra in stupii vecini.

sus

Uniformizarea familiilor

Imputernicirea familiilor slabe pe seama celor puternice se va face incepandu-se cu cele de putere mijlocie. Ele vor reactiona foarte spectaculos si vor ajunge la scurt timp de nivelul celor puternice, cele slabe fiind ajutate ultimele. In practica apicola, unii apicultori obisnuiesc sa ajute mai intai familiile slabe, urmarind uniformizarea etc. Toate aceste practici sunt indicate doar atunci cand apicultorul nu intentioneaza sa faca cresteri de matci din familiile selectate ca fiind cele ma productive din stupina.

sus

Urdinisul superior

Urdinisul superior nu este indicat a fi folosit sau deschis pe timpul culesurilor intrucat albinele nu suporta curentii de aer care determina o temperatura mai scazuta decat cea dorita de albine. Mierea inca necapacita va absoarbe vaporii de apa care se afla in contact cu aerul rece, albinele facand o munca in plus pentru contracararea acestora, faguri de la margini ramanand cu un procent mai ridicat de apa, fapt care va actiona negativ asupra mierii extrase. Pentru a usura ventilatia normala in stup pe timpul verii se recomanda doar marirea urdinisului inferior.

sus

Urzica purpurie

Atunci cand nu exista rapita prin apropiere, putem deplasa stupina la padurile de salcam care au un covor format din urzicuta (sugel) planta ce da nectar si polen, cu o durata de inflorire de aproape 1 luna.

sus

Usturoiul

Se foloseste in diferite combinatii alimentare ale albinelor, ca preventiv contra infectiilor tubului digestiv. El contine fitoncide si este indicat in special in prevenirea si tratarea nosemozei. Sucul de usturoi cand este dat cu intreruperi prelungeste viata albinelor cu 65 zile, altfel, o scurteaza cu 13.

sus