Miere de albine pastoral

imperecherea si fecundarea matcii, inabusirea, incepatori, inchiderea stupilor, inchircirea albinelor, incrucisarea (de absorbtie, de infuzie, industriala, creare rase noi), ingradirea ouatului matcii, inlaturarea reginei, ingrijirea roiurilor (aranjare cuib), inlocuirea matcilor (de catre albine, de catre apicultor, inlocuirea automata in timpul culesului), insusiri ereditare (recisive)

Imperecherea si fecundarea matcii

Pentru ca o matca sa fie prolifica trebuie sa provina din familiile recordiste, sa fie crescuta in conditii cu totul deosebite si sa se imperecheze cu trantori de mare valoare.

Imperecherea se face pe timp frumos (peste 18 grade Celsius), fara ploaie si vant, la 2-3 zile de la iesirea din botca, facand mai inainte zboruri de recunoastere. Pe timpul pregatirii pentru zborul de imperechere albinele se comporta cu regina aparent agresiv, pentru a o indemna sa plece cat mai repede la zbor, regina facand - intre timp - exercitii de zbor. Albinele incep din nou sa devina binevoitoare cu regina, pe care o hranesc tot mai des. Dupa 2-3 zile de la primul zbor de recunoastere regina este pregatita fizic pentru zborul de imperechere. Albinele coloniei bat activ din aripi si fac un du-te vino dinspre locul matcii spre urdinis, zborul obisnuit de imperechere avand loc intre orele 11-17. daca imperecherea se face pe timp neprielnic, matcile sunt putin prolifice si trebuie schimbate. Daca matcile nu gasesc trantori in zborul lor ajung pana la 10-15 km dar, de cele mai multe ori trantorii sunt atrasi din toate partile, inclusiv cei din propria stupina, cautand sa ajunga din urma matca care se avanta in inaltimi.

Vitalitatea albinelor este asigurata tocmai datorita imperecherii matcilor cu mai multi trantori si mai ales din stupine diferite. Cei mai buni trantori sunt cei care au implinit varsta de 12 zile cand devin apti de zbor. Daca matca va ramane neimperecheata timp de 4-6 saptamani, dupa trecerea acestui termen ea va depune oua nefecundate din care vor iesi numai trantori, dupa cum se arata la capitolul Partenogeneza, matcile respective devenind arhenotoce. Aceasta situatia poate avea mai multe cauze (matci cu aripi subdezvoltate, timp nefavorabil zborului pe o perioada indelungata, lipsa trantorilor etc.). La cateva zile dupa imperechere matcile incep sa oua.

Zborul de imperechere expune matcile la diverse pericole (pasarile insectivore, ratacirea si intrarea in alti stupi etc.). Pentru a determina iesirea concomitenta a matcilor neimperecheate si a trantorilor crescuti in coloniile tata, coloniile cu matci si cele cu trantori vor fi stimulate din belsug cu sirop caldut (la temperatura laptelui muls de curand). Cand albinele primesc o asemenea stimulare ies afara in numar mare, ca sa vada de unde vine aceasta neasteptata hrana si o data cu ele vor iesi si matcile si trantorii. Ziua in care se face stimularea trebuie sa fie calda (20-25 grade Celsius), luminoasa si fara vant. Matcile imperecheate vor fi retrase din nuclee sau micronuclee, inlocuindu-le pe cele batrane sau formand cu ele roi stoloni, FAV, FAP, pachete cu roi la pachet etc.

Atentie!

Stupii cu matci nefecundate nu se transporta decat dupa inceperea pontei, altfel riscam sa ramanem fara matci.
Uneori, matcile fecundate nu-si incep ponta decat dupa disparitia puietului vechi din stup. De aceea nu se recomanda imputernicirea roilor cu puiet decat dupa inceperea pontei, altfel riscam omorarea matcii de catre albine.

sus

Inabusirea

Se refera la asfixierea albinelor sau a matcii (uneori naturala, alteori accidentala). Asfixierea naturala a matcii este mijlocul obisnuit prin care albinele isi suprima matca sau orice alta matca straina care ar intra in stup.

sus

Inchiderea stupului

Stupul deschis se acopera cu podisorul, care, fiind tinut cu ambele maini de 2 colturi asezate in diagonala, va fi usor tremurat pentru ca albinele aflate pe marginea superioara a peretilor sa intre in stup sau sa iasa afara, evitandu-se astfel strivirea lor. Dupa asezarea definitiva a podisorului se pune salteluta si capacul.

Pe timpul stropirilor cu substante fitosanitare:

cuiburile se largesc distantand ramele la 13-14 mm;
capacitatea stupilor se mareste prin adaugarea de corpuri sau magazine peste cuib;
in corpul de sus se monteaza 2 hranitoare uluc alimentate tot timpul cu apa rece (consumul unei colonii puternice putand atinge 3-4 litri zilnic);
din stupi se scot materialele de protectie iar podisoarele vor fi inlocuite cu site de ventilatie cu ochiuri de 2-2,5 mm;
urdinisurile se inchid complet sau la urdinisuri se monteaza verande din panza metalica cu aerisiri mascate, avand prevazut pe scandura de zbor un mic jgheab cu apa ce se alimenteaza pe deasupra cat mai des
daca in stup nu exista hrana, la inchidere se vor pune 1-2 faguri cu sirop dens de zahar 1/1, turnat in celulele goale ale unui fagure;
coloniile care inchise fiind manifesta o mare neliniste, desi au apa din belsug, vor fi deschise chiar daca va exista riscul pierderii unei parti din culegatoare, prin intoxicare, altfel vor pieri in intregime cu puiet cu tot;
seara urdinisurile se deschid si se vor inchide spre dimineata, albinele de pe pereti fiind pulverizate cu apa;
daca simptomele intoxicarii apar fara ca apicultorul sa fi fost anuntat la timp, o prima masura este indepartarea imediata a fagurilor cu polen pentru a salva albinele doici si puietul;
in cazul in care se face un tratament la o cultura necercetata de albine, aflata la cel putin 2 km, iar acestea sunt obisnuite catre o alta sursa de cules, stupii nu se vor mai inchide;
dupa terminarea tratamentului, la 2-3 ore se spala bine cu sapun si soda scandurile de zbor ale stupilor, peretii frontali si capacele, mai ales cand substantele toxice au fost date din avion sub forma de prafuiri prin apropierea stupinei,
seara urdinisurile se deschid pentru a fi reinchise in dimineata urmatoare,
albinele care stau afara pe peretele frontal sau pe scandura de zbor nu se vor goni cu fum ci vor fi pulverizate cu apa si indrumate spre urdinis cu ajutorul unei perii.

Stupii se tin de obicei inchisi dar, in conditii cu totul speciale, albinele pot fi atrase de apicultor cu ajutorul administrarii unui sirop parfumat cu esenta de melisa, garoafa etc., dat la 4-5 dimineata, in stupi, cate 100-150 g in intervalele dintre rame, pentru formarea reflexului conditionat de cules. Zburand afara din stupina, ele vor gasi usor adapatorul din care curge in picaturi dese acelasi sirop si vor renunta la culesul din camp din ziua precedenta, retinandu-le in prisaca 2-3 zile, cu conditia ca adapatorul sa fie alimentat permanent cu sirop. Exista totusi riscul ca albinele sa aduca polen toxic!

Stupii nu se inchid daca:

albinele sunt indrumate spre o resursa de cules mai atractiva (siropul dat in alimentatorul exterior situat la o oarecare distanta de stupina), fara sa mai zboare spre sursa tratata (siropul parfumat se administreaza la 4-5 dimineata in adapatoarele interioare si concomitent, in adapatorul exterior),
avioanele ce fac stropiri zboara la o distanta mai mare de 2 km de stupina (oferindu-le albinelor sirop in adapatorul exterior).

sus

Inchircirea albinelor

Inchircirea si chelirea albinelor este o boala care apare din cauza polenului toxic, albina bolnava innegrindu-se si pierzand parul de pe corp, fiind respinsa la intrarea in stup de albinele sanatoase.

sus

Incrucisarea

Prin INCRUCIŞARE ca metoda de ameliorare se intelege imperecherea unui mascul cu o femela din rase sau specii diferite, produsii obtinuti fiind numiti hibrizi. Pana in prezent nu se cunosc produsi rezultati din incrucisarea albinelor cu o alta specie, incrucisarea dintre rase practicandu-se cu scopul de a obtine produsi cu insusiri valoroase, de a imbunatati o rasa cu alta, sau pentru a crea rase noi.

Incrucisari de absorbtie

Se urmareste absorbirea unei rase neproductive, cum a fost cazul cu cea din Israel, care a fost inlocuita cu albina italiana, o rasa cu insusiri valoroase.

Incrucisari de infuzie

Se folosesc cu scopul de a imbunatati la albinele locale un numar restrans de insusiri prin incrucisarea cu o rasa cu insusiri ameliorate. Aceasta s-a practicat si la noi neorganizat, inaintea celui de al doilea razboi mondial, prin incrucisari facute cu albina italiana.

Incrucisarea industriala

Imperecherea albinei locale cu albine din alte rase pentru a da, in prima generatie, produsi ce se caracterizeaza printr-o mare vitalitate si productivitate. In trecut si la noi s-au facut incercari neorganizate de acest fel.

Incrucisarea pentru crearea de rase noi

Se executa numai in cadrul institutiilor specializate unde imperecherea se face controlat si pe baza de insamantarii artificiale, necesitand o aparatura adecvata si un personal specializat. Producerea de matci de selectie pe fiecare din zonele apicole se efectueaza de catre Institutul de Cercetare si productie pentru Apicultura in cadrul statiilor zonale de la Moara Vlasiei (Ilfov), Tulcea, Maldaresti (Valcea), Cislau (Buzau) Poieni (Iasi), Stolna (Cluj), Timisoara etc., folosind numai material biologic autohton.

sus

Ingradirea ouatului matcii

Daca culesul mare este unicul cules sau pana la cel de al doilea va trece o perioada indelungata, ingradirea ouatului matcii este una din masurile recomandate pentru sporirea productiei. Acolo unde apicultorul practica apicultura pastorala cuibul trebuie mentinut intr-o continua activitate iar spatiul permanent largit.

Pentru ca limitarea ouatului sa dea rezultatele scontate ea trebuie facuta la momentul oportun.

sus

Inlaturarea reginei

Cand suntem siguri ca raul mers al coloniei se datoreaza unei regine bolnave sau necorespunzatoare cea mai buna masura este inlocuirea ei cu una tanara si sanatoasa. In cazul in care boala este specifica puietului si nu suntem siguri ca regina este pricina, aceasta se tine izolata in mijlocul cuibului timp de 8-12 zile, timp in care albinele vor da afara puietul bolnav.

sus

Ingrijirea roiurilor

In conditii bune de cules un roi primar iesit in prima decada a lunii iunie, poate ajunge sa dea un roi in luna august care se numeste "paroi".

Cu roiurile secundare lucrurile nu stau la fel. Ele sunt dezavantajate din mai multe puncte de vedere. Pentru a reusi cu ele e necesar a le furniza prin unire cel putin 1,5 kg albine urmarind mai intai imperecherea matcii. In mod normal ele vor intra mai slabe in iarna dar cu perspectiva unor productii mari in anul viitor datorita tineretii matcilor. Marele dezavantaj al acestor familii este transmiterea accentuata a insusirilor de roire, lucru care nu este de dorit intr-o stupina moderna.

Aranjarea cuibului dupa prinderea roiului

La 24 de ore de dupa instalarea roiului putem verifica prezenta matcii si in cazul roiului primar, inceperea ouatului. In lipsa de cules, cel putin de doua ori pe saptamana vom asigura roiurilor 7-800 ml sirop pentru a putea obtine in cel mai scurt timp 5-6 faguri cu puiet, inainte de a incepe perioada de criza care se situeaza la 3 saptamani de la instalarea roiului, ca urmare a mortii unei parti din albinele componente si a lipsei albinelor tinere.

La formarea roiurilor nu se recomanda folosirea fagurilor claditi (pot constitui o sursa de infectare), roii fiind prin excelenta sanatosi. Albinele bolnave nu roiesc, cu exceptia acelora cu o infestare incipienta de Varroa. De aceea se recomanda ca la cateva zile dupa prinderea roiului sa se faca un tratament cu Varachet.

sus

Inlocuirea matcilor

Se face de catre albine, sau prin interventia stuparului.

De catre albine

Inlocuirea facuta de albine poate fi de salvare sau schimbare linistita (mai ales in situatiile in care matca nu a fost fecundata suficient ori sufera de o degenerare cauzata de un virus, depunand in cuib puiet neuniform provenind din oua fecundate si nefecundate). Numarul botcilor de schimbare linistita este redus (1-2 botci), acesta fiind indiciul sigur ca nu sunt de roire. Larvele luate in crestere pentru inlocuirea linistita sunt luate in crestere chiar din faza de ou. Coloniile ce-si schimba linistit matca sunt intotdeauna productive, iar matcile frumoase si prolifice. Totusi, sunt inferioare celor provenite dintr-o crescatorie in care se urmaresc indeaproape problemele de selectie si imperecherile cu trantori de rasa. Matcile inlocuite linistit in toamna sunt in mod cert de o valoare mai redusa decat cele selectionate. Inlocuirea linistita a matcii are loc si atunci cand, dupa o calatorie zbuciumata, matca soseste in colonia de transport cu insotitoare putine sau moarte in timpul drumului si, desi este acceptata, va fi inlocuita curand dupa inceperea pontei. Alteori, inlocuirea se datoreaza gresitelor masuri luate pentru introducere, matca suferind molestari si mutilari, fapt ce determina intotdeauna inlocuirea ei. In mod periodic, unele colonii obisnuiesc sa-si schimbe matcile la 2-3 ani, fara ca sa roiasca vreodata, aceste colonii fiind denumite anecbalice.

De catre apicultor

Folosind diferite metode de introducere, in functie de anotimp, evolutia vremii, factori favorizanti etc., apicultorul va folosi metoda cea mai adecvata, printre acestea numarandu-se si calicirea.

Cu 2-3 zile inaintea retragerii matcii tinere imperecheate din nuclee sau stupusori, in fiecare dintre acestia se introduce cate o colivie cu matca, scoasa din coloniile pastratoare, colivia fiind prevazuta cu 2 orificii pline cu serbet, astupate cu 2 placute metalice. In timpul celor 2-3 zile cat ele stau impreuna cu matca anterioara, vor imprumuta mirosul micii colonii si, dupa retragerea matcilor din nuclee, scoatem placutele de la orificiile cu serbet, albinele indreptandu-si atentia spre matca inchisa, incepand sa roada serbetul cu zahar. Rezultate la fel de bune se obtin si daca la ridicarea matcilor imperecheate, vom pune in stupusori sau nuclee cate o botca matura protejata lateral, concomitent cu hranirea abundenta. Uneori este nevoie insa de o orfanizare de 3 zile dupa care altoim botcile.

Inlocuirea automata in timpul culesului

La ME pe cel putin 3 corpuri, din corpul a 3-lea se retrag cativa faguri cu miere, aducand in locul lor, din cuibul de jos (izolat cu gratie), 2 faguri cu puiet capacit (cu albina acoperitoare) marginiti de 2 faguri cu provizii (unul cu miere, celalalt cu pastura) si un fagure gol (gata cladit). Dupa eclozionarea albinelor tinere se altoieste o botca matura crescuta intr-o colonie recordista si se deschide urdinisul superior, prin care tanara matca va iesi la imperechere. Dupa inceperea pontei, corpul de sus va fi folosit ca familie ajutatoare, punandu-i un podisor Snellgrove sau se va unifica cu familia de jos, dupa ridicarea sau suprimarea matcii batrane. Operatia poate fi repetata, avand la un moment dat 2 matci tinere sub acelasi acoperis.

sus

Insusirile ereditare

La albine insusirile ereditare se transmit de la matca, trantori si chiar de la intreaga colonie.

Insusirile recesive

Cand unele insusiri se dezvolta incomplet le numim recesive dar, se pot dezvolta la generatiile urmatoare cand sunt intalnite conditiile necesare. Cand caracterele alelomorfe (cele care se refera la o insusire specifica) sunt asemanatoare, urmasii se vor dezvolta in acelasi sens ca si parintii. Atunci cand sunt diferite, un singur caracter, cel dominant, se dezvolta in prima generatie, iar al doilea caracter, cel recesiv, ramane in stare latenta, urmand sa se dezvolte in generatiile viitoare.

sus