1. Regina, organul vital al coloniei, asigura ponta si reinnoirea coloniei. Este unica, exceptand unele situatii cum ar fi cea de roire, cand, in aceeasi colonie pot exista temporar mai multe regine, vechea regina parasind stupul impreuna cu roiul primar. Se distinge prin abdomenul mai lung si mai mare decat cel al albinei si aripi mai mici in comparatie cu lungimea abdomenului. E fecundata la inceputul vietii de mai multi trantori, in exteriorul stupului, la o inaltime ce variaza intre 6 si 20 m, milioanele de spermatozoizi fiind stocate intr-o cavitate sferica interna numita "spermateca", la care apeleaza pentru fecundarea oualor depuse in celulele de lucratoare. Regina oua intreaga sa viata, reducandu-si ponta pana la incetare toamna tarziu, pentru a o relua in ianuarie sau februarie. O regina poate trai 5-8 ani dar, de obicei este inlocuita de albine atunci cand devine necorespunzatoare. Pe faguri este insotita intotdeauna de o suita care se ocupa cu hranirea ei (cu laptisor de matca) si cu transmiterea substantei de matca la intreaga colonie.

2. Albinele propriu-zise, dupa nastere ocupa functii variabile: curatitoare, doici, cerese, sacagite, gardiene, lucratoare, albine cisterna etc., asigurand o temperatura constanta in stup. Ca semn distinctiv albinele au aripile de aceeasi marime cu abdomenul.

3. Trantorii, asigura fecundarea reginelor, zburand pana la 10-12 km pentru a se aduna in locurile de imperechere a matcilor. Reginele se indreapta catre aceste locuri atragand trantorii printr-un feromon pe care il emit pentru a atrage cat mai multi trantori, inclusiv pe cei aflati in stupii vecini. Fecundarea ei este asigurata de obicei de 8-10 trantori, in mai multe zboruri de imperechere, care au loc in aceeasi zi sau in zile diferite. Trantorii care imperecheaza matcile mor imediat dupa imperechere, datorita desprinderii organului lor genital. Imperecherea matcilor impune asadar o competitie si o selectie naturala, cei mai vigurosi si mai rapizi trantori reusind sa imperecheze matcile. Desi nu aduc provizii in stup ci sunt mari consumatori, trantorii ajuta si ei colonia prin incalzirea puietului capacit. Pot fi usor recunoscuti prin grosimea abdomenului si marimea ochilor. Incapabili a se hrani singuri, atunci cand culesul e pe sfarsite si in stupi nu sunt provizii suficiente, albinele inceteaza a-i mai hrani si ii izoleaza in colturile stupului sau pe scandura de zbor, unde mor de foame. Stupii ramasi fara matci ii primesc si ii hranesc, dar, dupa imperecherea reginelor soarta lor e pecetluita. In unele cazuri, coloniile care au matci batrane intra la iernat si cu trantori. Pe timpul culesurilor, existenta trantorilor in stupi da un plus de vigoare coloniilor. Lipsa totala a acestora nelinistesc albinele si le fac mai putin productive.

sus

---

Alcatuirea indivizilor

Antenele

Cu ajutorul lor albinele unei colonii se recunosc intre ele dupa mirosul particular al fiecareia.

sus

---

 

Aparatul cerifer

Este alcatuit din 8 glande cerifere (4 perechi) ce se gasesc in abdomenul albinei. Durata puterii secretorii a glandelor cerifere este de cel mult 10 zile. Cand albinele batrane primesc hrana cu proteine isi reactiveaza si ele glandele cerifere, secretand solzisori la fel cu cele tinere.

Alcatuirea indivizilor

sus

---

 

Aparatul digestiv

Este format din aparatul bucal, faringe, esofag, gusa, stomac (intestinul mijlociu), intestinul gros (depozitul de reziduuri alimentare) si orificiul anal.

Alcatuirea indivizilor

sus

---

 

Aparatul bucal

Este adaptat pentru supt si lins, albina sugand cu ajutorul trompei (alcatuita din 2 palpe laterale si limba). Cand cele 2 palpe se unesc, formeaza un tub in care limba serveste drept piston.

Alcatuirea indivizilor

sus

---

 

Aparatul excretor

Este format din tubii malpighieni.

Alcatuirea indivizilor

sus

---

 

Aparatul reproducator

Aparatul reproducator al albinei este lipsit de insemnatate, din ovarele ei atrofiate luand nastere doar cateva oua, din care se nasc doar trantori.

Aparatul reproducator al matcii este foarte complex, ovarele ei comunicand, prin intermediul unor tuburi, cu vezica spermatica care are un diametru de 1 mm, unde sunt adapostiti milioane de spermatozoizi adunati de la mai multi trantori. In cazul in care matca ramane neimperecheata ea va produce doar ovule nefecundate si va da nastere numai la trantori. Aceasta particularitate o au si albinele ouatoare.

Aparatul reproducator al trantorului are doua glande numite testicule, strabatute de niste tubulete in care se formeaza spermatozoizii.

Alcatuirea indivizilor

sus

---

 

Organizarea coloniei

Albina izolata de colonie poate fi asemanata cu o celula dintr-un organism, ea neputand activa si nici trai in afara coloniei. Cand se rataceste sau ramane undeva izolata, albina cauta tovarasia altor albine (care nu mai fac parte din vechea colonie).

Colonia este alcatuita din mii de albine lucratoare (1/3 batrane si 2/3 tinere). O colonie bine organizata are pe timpul verii 120.000 de indivizi (impreuna cu puietul si trantorii) din care 30 - 50.000 sunt culegatoare. Elementul de coeziune al coloniei il constituie matca. Fiecare colonie are individualitatea ei ce se distinge printr-un miros specific raspandit de albine prin glandele aflate la varful abdomenului. Viata albinelor este calauzita de reflexe neconditionate instinctuale, innascute, care nu se schimba niciodata si sunt transmise ereditar. Deseori, in decursul vietii, albinele dobandesc reflexe conditionate prin adaptarea la mediul inconjurator natural sau artificial, cu efect negativ (furtisag) sau pozitiv (cum ar fi culesul dirijat). Maturitatea unor organe influenteaza activitatea albinelor dar, unele fenomene deosebite pot intrerupe succesiunea diferitelor lucrari, silind albinele sa-si reia anumite functii pe care au incetat mai demult sa le indeplineasca. Astfel, s-au vazut albine batrane care, in lipsa tinerelor claditoare, s-au hranit din belsug cu polen si si-au reactivat glandele cerifere. Succesiunea si repartitia muncii in stup este impusa de necesitatile de moment ale coloniei fiecare albina trecand, in mod obisnuit, prin diferite stadii si efectuand diferite lucrari.

 

sus

---

 

Activitatea in exterior

Activitatea din afara stupului este cea mai istovitoare sleind puterile albinelor si contribuind la scurtarea vietii lor. Albina este specia care si-a pastrat cele mai stranse legaturi cu mediul, putand sa treaca din adaposturile artificiale numite stupi, in cavitati naturale - unde isi continua existenta - perfect adaptata.

Organizarea coloniei

sus