Text
 

O

Ochiul albinei

Este sensibil numai la 6 culori: albastru, ultraviolet, galben, verde-albastrui, purpuriu si violet. Culoarea rosie este vazuta de albine ca negru, iar albul este vazut ca o combinatie de culori complementare.

In afara ochilor mari, cu care albina vede la departare, ea mai are in frunte alti trei ochi mici, indreptati in sus, denumiti oceli, cu care aduna imaginea neclara a ochiului compus, mai ales in amurg, sporindu-i sensibilitatea fata de lumina. Cu acesti ochi ajutatori albina vede lucrurile din apropiere si e ajutata la delimitarea precisa a imaginilor provenite de la obiectele fixe pe care urmeaza sa se aseze.

sus


 

Octombrie

Negasind nimic pe camp, albinele isi economisesc fortele stand mai tot timpul in stupi. Numai in zilele cu soare, cele tinere, nascute in ultimele saptamani ale lunii septembrie, isi fac zborul de recunoastere. Matcile care nu si-au incetat ponta trebuie tinute in evidenta pentru lucrarile de selectie. In cuib albinele isi muta proviziile acolo unde va avea loc ghemul de iernare.

Tratamentul contra paduchilor si acarienilor Varroa

Cele mai eficace sunt cele facute in lipsa puietului.

Unificarile FAV cu FAB

Prin unificare coloniile FAB devin foarte puternice, cu cate 3-4 kg de albina, iernand in cele mai bune conditii si cu un consum de hrana redus, raportat la puterea lor. Coloniile care nu depasesc 5 intervale de albine nu merita sa ierneze independent, fiind recomandabila unirea lor, fagurii cu miere si pastura ramasi fiind folositi la ajutorarea roiurilor timpurii, cand ele se vor reface cu ajutorul matcilor iernate in stupii pepinieri.

Inlaturarea soarecilor si asigurarea stupilor impotriva intemperiilor

Se monteaza gratii de tabla dintata la urdinis si se presara grau otravit in locurile posibil accesibile intrarii soarecilor. Stupii vor fi reparati, chituiti si vopsiti, iar capacele vor fi verificate pentru ca apa sa nu patrunda prin ele.

Precizarea spatiului pentru iernare

Intr-o dimineata rece, cu 9-10 grade Celsius, pe la orele 6 se vor verifica toate coloniile observand pe cati faguri s-a format ghemul. Din fagurii ocupati bine cu albine, atunci cand se va aranja definitiv cuibul pentru iernare, se vor scoate cate 2 de la fiecare colonie. De acum inainte, este de dorit ca apicultorul sa intervina cat mai putin posibil, respectand pe cat se poate aranjamentul facut de albine in vederea iernarii. ele isi fac ghemul in locul unde stupul asigura conditiile cele mai bune pentru pastrarea caldurii, cerandu-le un consum de hrana si energie cat mai redus.

Oranduirea hranei si a cuibului de iarna

In cuibul de iarna nu trebuie lasat nici un fagure gol complet, ci numai din aceea care au cel putin 2 kg miere in partea superioara. In cuib nu se vor pastra decat faguri cu o vechime de cel putin 2 ani, de culoare inchisa, acestia tinand mai bine de cald, fiind preferati de manca la inceperea pontei. Limitarea spatiului se face cu diafragma. Golul ramas se umple cu materiale termoizolante. Pentru iernarea albinelor in stupi tip ME se recomanda unificarea a cate 2-3 colonii si iernarea pe 2 corpuri, cu 4-5 kg albina, avand asigurate provizii in coronite, corpul 2 fiind in totalitate plin cu miere. In stupii Dadant-dubli, fosti cu 2 corpuri in vara, se recomanda iernarea a cate 2 colonii despartite prin diafragma, ghemul formandu-se de o parte si de alta a diafragmei, cele 2 colonii insumand 3-5 kg de albina. Ca regula generala, coloniile mai mici de 1,8-2 kg albina este bine sa ierneze cate 2 in acelasi stup, despartite cu dublu separator din panza metalica. Ramele cele mai pline vor fi asezate de o parte si de alta a separatorului.

Cercetatorul Waldrabenstein foloseste stupul orizontal pe 20 de rame cu un urdinis unic mare, in locul dublului separator punand o rama groasa de 1 cm, care are fixata pe ambele fete cate o gratie Hannemann ce desparte cele 2 colonii gemene. Se pot intrebuinta si 2 rame subtiri cu gratii Hannemann, dar intre ele se aseaza o rama cu miere, gratia distantata oprind cele doua matci sa ia contact una cu alta. Albinele pot trece dintr-o parte in alta si au urdinis comun. Cele 2 colonii gemene ierneaza in varianta III-a de iernare, avand de o parte si alta a diafragmei cate 2 faguri cu miere 3/4, urmati de fagurele cu pastura si fagurii cu miere 1/2. La marginile opuse se aseaza cate o diafragma, urmata de materialul termoizolator.

Pastrarea fagurilor cu pastura si miere

Se face in dulapuri bine inchise, ferite de atacul daunatorilor.

Oranduirea nucleelor pentru iernat

Se face din vreme, fiecare colonie puternica putand primi, de o parte si de alta, cate 2 nuclee, despartite cu diafragme etanse. Alegerea coloniei paterne se face inca din august.

Pregatirea viitoarelor controale

Se poate face introducand pe fundul stupilor foi de carton sau hartie cerata, avand grija sa nu acoperim condensatorul metalic, adica magnetul de apa de la marginea fundului.

sus


 

Oglinda stupului

E denumirea ce se da portiunii de teren de aproximativ 1 metru patrat aflata in fata stupului si care, fiind mereu curatata, atrage atentia stuparului cand acolo se vad prea multe albine moarte, sau resturi de larve eliminate din stup ori chiar o matca moarta. Cercetarea acestei portiuni de teren permite stuparului sa-si dea seama de anumite stari normale sau anormale ivite in cursul sezonului.

In fata fiecarui stup se presara, pe o suprafata de 1 metru patrat, un strat de nisip curat care formeaza asa-zisa "oglinda a stupului". Rezemata de scandura de zbor a fiecarui stup se pune scandura de aterizare pentru ca albinele sa poata urca mai usor pe planul inclinat pana la urdinis.

sus


 

Oprirea roilor din zbor

Se poate face cu ajutorul unei oglinzi ce-si joaca lumina in vartejul roiului, care, crezand ca e un fulger se adaposteste pe prima creanga sau obiect din apropiere. O alta metoda este stropirea lor cu apa.

sus


 

Orfan

Colonia orfana nu e totuna cu cea bezmetica, intrucat desi fara regina albinele nu au devenit inca ouatoare. La deschiderea unei colonii orfane albinele bat din aripi ca si cand ar ventila stupul, scotand un sunet specific, ca un bocet prelung si plangator si fug nelinistite pe rame, parca voind sa ne arate ca inca isi cauta matca dar nu o gasesc.

Orfanizarea coloniei

Cu 10 zile inaintea inceperii culesului mare coloniile ce vor beneficia de un singur cules pot fi orfanizate, avand grija sa le asiguram la fiecare 3-4 zile faguri cu puiet larvar, stiut fiind ca "numai o colonie care are puiet necapacit, in perioada marelui cules" va activa in deplinatatea fortelor sale.

sus


 

Organizarea albinelor

Modul de organizare a albinelor este destul de complex, comunicarea dintre ele facandu-se prin mijloace olfactive, vizuale, tactile, prin schimburi de hrana, contacte directe, cercetari reciproce etc., termoreglarea si adaptabilitatea crescand direct proportional cu numarul de albine pe care colonia il are in componenta.

Privind cei trei factori principali care formeaza integritatea unei colonii: albinele lucratoare, matca si trantorii, colonia poate fi luata ca un tot biologic unitar, atat viata colectiva cat si cea individuala fiind calauzita de reflexe neconditionate instinctuale, innascute, care nu se schimba niciodata si sunt transmise ereditar. Modul de hranire specific albinei se bazeaza pe schimburile de hrana dintre albine. Asa se explica de ce o albina izolata moare, fiind lipsita, printre altele, de anumite elemente vitale, pe care numai viata de colonie le poate avea. Succesiunea si repartitiile muncii in stup sunt impuse in functie de varsta albinelor si de necesitatile de moment ale coloniei. Albinele comunica intre ele prin intermediul dansurilor, ultrasunetelor si mirosurilor eliminate cu ajutorul glandei Naasanoff (glanda odoranta ce serveste la identificarea albinelor aceluiasi stup).

Colonii sanatoase si puternice

O familie puternica, cu regina tanara, in perioada de iarna consuma mai putina hrana, are o dezvoltare exploziva in primavara, albinele ei traiesc mai mult si sunt mai putin uzate, mai sanatoase si mai productive.

Numai familiile de albine puternice (ce ierneaza cu 2,5-3 kg albina) pot realiza productii mari de miere, maresc productivitatea muncii (cat mai putine interventii) si dau cele mai mari satisfactii de ordin economic.

Faguri de calitate

Prezenta fagurilor goi si in numar apreciabil stimuleaza acumularea mai mare a mierii in timpul culesurilor de productie.

Reinnoirea sistematica a matcilor

In mod incontestabil nu exista succes durabil in apicultura fara un program de reinnoire sistematica a matcilor, cu matci tinere selectionate si testate. In general, orice matca tanara este de preferat unei matci selectionate insa batrane. Sa crestem matci pornind de la cele mai bune familii din stupina.

Selectia si cresterea matcilor

Orice progres in munca de selectie si de crestere a matcilor, cere o atenta supraveghere, timp disponibil, cunostinte de specialitate si conditii adecvate, rezultatele fiind insa pe masura.

Stupi corespunzatori

Stupii sa fie fara defecte si fara fisuri (care ar inlesni accesul altor albine si declansarea furtisagului. Patrunderea curentilor reci (sau a precipitatiilor), pastrarea caldurii si a spatiului corespunzator pe timpul iernii maresc longevitatea albinelor.

Utilizarea FAB, FAV si FAP

FAB sunt familiile de baza care participa la culesurile de productie. FA este prescurtarea ce denumeste familiile ajutatoare care pot fi FAV (familiile de albine ajutatoare vremelnice sau temporare), folosite la intarirea FAB fie inaintea culesurilor, fie inainte de intrarea la iernat; FAP (familiile ajutatoare permanente) pastrate in stupina pentru ajutorarea FAB, formarea roilor artificiali, asigurarea materialului biologic ori de cate ori este nevoie.

sus


 

Organizarea apicultorului

Calitatile obligatorii unui bun apicultor:

Previziunea

Se refera la anticiparea faptelor (printr-o programare bine pusa la punct) si la capacitatea de a improviza solutii valide. Orice productie trebuie sa fie planificata si urmarita pentru a inlatura pierderile si a rentabiliza ocupatia cresterii albinelor. Daca productia nu acopera cheltuielile este bine sa analizam cu mare atentie intreaga noastra activitate, sa identificam erorile si sa actionam urgent alegand solutia adecvata. 

Asezarea stupilor

Proasta amplasare la sursele de cules poate genera depopularea stupilor, in special la culesul de la floarea soarelui, cand stupii centrali se depopuleaza in favoarea celor asezati pe extreme. La floarea soarelui este indicat a se face o buna recunoastere, in vederea amplasarii stupinei perpendicular pe sursa de cules, cea mai buna distanta fiind de 200-300 m pentru ca albinele sa aiba timp sa se aeriseasca de mirosul puternic al florii soarelui. Stupinele care sunt apropiate in imediata apropiere a lanului de floarea soarelui nu beneficiaza de acest avantaj si, din aceasta cauza, multe albine raman amortite pe floare, in special in primele zile, multe din ele pierind inainte de vreme datorita contactului permanent cu mirosul puternic al florilor.

Stupinele venite ultimele trebuie sa evite amplasarea pe directia de zbor a stupinelor deja sosite, la floarea soarelui fiind indicate distante cat mai mari intre stupine si o individualizare cat mai precisa. Este indicat a se asigura continuu fiecare stupina cu sursa proprie de apa. Albinele, imediat dupa sosirea la destinatie, fiind insetate cauta o sursa de apa si daca nu o gasesc pleaca in cautarea ei si, neavand facuta o orientare corespunzatoare, la intoarcere se ratacesc intrand in prima stupina pe care o intalnesc in cale.

Secretia de nectar este pusa pe seama celor trei factori: clima, soiul si solul dar, important mai este si momentul in care se face insamantarea, cresterea viguroasa si formarea tuturor mecanismelor infloririi fiind indicat a se face pana la aproximativ 1 iulie.

Timp disponibil

Daca dorim sa ne apucam de apicultura sa nu uitam ca este nevoie de prezenta noastra in stupina, ori de cate ori situatia o cere (in special in lunile mai-iunie), pentru a preveni roitul, pentru situatii neprevazute etc., neexecutarea la timp a unor lucrari putand anula uneori rezultatele urmarite.

Protectia muncii

Apicultorii trebuie sa fie echipati cu salopeta sau halat apicol de culoare alba, sa nu prezinte mirosuri straine ce irita albinele, sa foloseasca afumatorul si masca etc. Pe vagoanele ce transporta stupi vor fi prinse tablite cu inscriptia "atentie albine!", vor avea asigurate stingatoare si vor fi dotate corespunzator pentru circulatia in siguranta pe drumurile publice. Vetrele de stupina vor fi amplasate cat mai departe de drumurile circulate de oameni si animale iar la masivele melifere se va tine de cont de normele in vigoare privind paza contra incendiilor etc.

Gandire economica

Pentru a gandi economic trebuie sa cunoastem si sa evaluam corect principalii factorii ai productiei apicole, sa tinem o evidenta la zi a lucrarilor executate si planificate in vederea analizarii si perfectionarii muncii, sa dispunem de un inventar apicol cat mai performant, sa gasim solutiile cele mai avantajoase pentru marirea rentabilitatii. Marirea rentabilitatii stupinei presupune existenta a cel putin 40-50 familii sau exploatarea diversificata, pentru a obtine, pe langa miere, si alte produse (polen, pastura, propolis, venin, roi etc.).

Cunostinte teoretice si practice

Cunostintele se capata prin studiu iar practica se dobandeste prin exercitiu. Ca sa exersam avem nevoie de 2 familii de albine pe care sa le procuram de la un apicultor priceput si de incredere (pentru ca acele familii sa fie sanatoase si cu un potential ridicat). Nu trebuie sa ne hazardam de la inceput cu un numar prea mare de stupi caci s-ar putea sa ne trezim "fara aptitudini". Cunostintele teoretice nu sunt intotdeauna suficiente pentru reusita, intre teorie si practica ramanand intotdeauna ceva de completat. Nu este suficient sa fii antialergic (conditie esentiala), ci trebuie sa ai indemanare, fler, talent, pasiune pentru albine, vointa etc., sa fii perfectionist... apicultura ramanand, chiar pentru adevaratii apicultori, o taina doar pe jumatate descifrata.

Dragoste si interes

"Daca dragoste nu e, nimic nu e". ªi daca exista dragoste exista si interes. Interesul poate exista si fara dragoste insa, fara dragoste nu vom ajunge la nici un rezultat...

Fisele individuale ale familiilor de albine

Fiecare familie este bine sa aiba o fisa in care vor fi notate toate aspectele importante ce tin de practica apicola. In partida fiecarei familii vom nota:

  • anul matcii prin litere (M1, M2, etc.), eventual individualizarea prescurtata a matci (pentru a i se cunoaste originea);
  • notarile facute cu ocazia reviziilor:
    • cantitate proviziilor (in kg),
    • numarul fagurilor din cuib,
    • numarul intervalelor,
    • numarul fagurilor cu puiet si calitatea acestuia,
  • alte evidente si insemnari;
  • inregistrarile cantarului apicol de control;
  • tratamente efectuate si consumuri de medicamente;
  • hraniri de stimulare si completare;
  • faguri claditi, propolis, polen, miere extrasa (alte produse);
  • unificari;
  • familii ajutatoare formate etc.

Evidenta poate fi tinuta si pe calculator (PC) alcatuind o baza de date care sa aiba prevazute rubricile de interes si schimbarile survenite pentru fiecare colonie de albine, in fiecare an urmarind selectarea familiilor de prasila cat mai riguros cu putinta. Pentru usurarea interogarilor este bine ca anumite lucrari sa fie prevazute cu un cod, calculatorul putand executa apoi orice interogare ii cerem sa faca. Astfel, vom putea urmari cu exactitate care sunt familiile productive (candidate la grupa de prasila) si care sunt cele ce urmeaza sa le desfiintam, in vederea efectuarii selectiei de masa si selectiei individuale.

Operativitatea

Operativitatea nu este altceva decat practica apicola eficienta - strans legata de conceptia apicultorului, de sistemul sau de idei, dobandit prin gandire, informare, studiu, experienta etc.

Putere de munca

Sunt luati in calcul toti factorii ce pot contribui la eficientizarea muncii, "factorul om" jucand un rol important, apoi pregatirea si perfectionarea, alegerea tipului si numarului de stupi adecvati fortei de munca etc.

Registru de evidenta a cheltuielilor si realizarilor

Trebuie sa cuprinda urmatoarele rubrici:

  • Cheltuieli
  • Investitii: Materialul biologic (familii de albine, matci, etc.); Stupi (cutii); Inventarul auxiliar (bidoane, faguri, rame, etc.).
  • Productie: Manopera; Deplasarea apicultorului (autoturism); Biostimulatori; Medicamente; Amortizare (5% din valoarea utila); Chirie; Transport stupi in pastoral; Diverse.
  • Venituri realizate: Valoarea productiei /familia de albine; Valoarea productiei /stupina; Profit total si cat la % cheltuieli.

sus


Otetul de miere

Este cel mai sanatos si bun la gust dintre toate specimenele de otet cunoscute, fiind mult mai bogat in vitamine decat cel de vin, preparandu-se numai din hidromel care are sub 14% alcool. A se evita contactul otetului cu metale cum sunt fierul si mai ales arama, din cauza reactiilor toxice care apar.

sus

 

 

Dreamweaver Suport Center DHTML Menu / JavaScript Menu - Created Using NavStudio (OpenCube Inc.) Acest site: "Miere de albine pastoral" este o locatie noncomerciala http://romapis.org/index.php?id=salvatialbinele

© 2002 ult rev: 22-mar-18

 

Flag Counter  IP Address
Unique Hits