1. Asistenta tehnica: este destinata cresterii eficacitatii productiei si comercializarii, prin aplicarea celor mai bune tehnici. Cursurile de formare si alte actiuni similare pentru apicultorii si responsabilii de asociatii sau de cooperative vizeaza in special domenii precum cresterea organizata (ferme) si prevenirea bolilor, conditiile de recoltare si ambalare, depozitare, transport si marketing. Aceste cursuri sunt foarte cautate si din acest motiv, statele membre au cerut intarirea mijloacelor (financiare si umane, respectiv bani si persoane care sunt capabile de a realiza formarea apicultorilor) asociatiilor apicole pentru a raspunde mai bine exigentelor apicultorilor..   
2. Rationalizarea transhumantei: reprezinta un capitol important de rezolvat atat pentru statele europene cat si pentru Romania. Eu il consider cel mai dificil deoarece are nevoie de un grup de lucru care sa includa multe activitati, aparent separate, dar care se gasesc, pentru sectorul apicol, intr-o interdependenta vitala. Regulamentul european prevede pentru acest capitol, urmatoarele activitati: un registru de transhumanta, investitii in echipamentul necesar transhumantei, harti pentru transhumanta anuala, bazate pe studii de poluare regionala, categorii florale etc. Pe scurt, realizarea organizata a transhumantei si informarea apicultorilor despre zonele deschise si cele inchise transhumantei. De ce inchise? Pentru ca exista regiuni cu grad inalt de poluare, care pun in pericol lantul trofic, de la albina la consumatorul final.Si acesta este un subiect amplu, daca il lasam deschis discutiilor.
3. Lupta contra varroozei si a bolilor asociate: are ca scop diminuarea cheltuielilor ocazionate de aplicarea tratamentelor in stupi. Aceasta boala parazitara provoaca in prezent in Europa o puternica diminuare a randamentului productiei apicole si pierderi importante de colonii in cazul in care nu se aplica nici un tratament. Slabirea rezistentei coloniilor de albine prin actiunea nefasta a acestui parazit este unul din motivele aparitiei bolilor asociate. Varrooza nu poate fi eradicata complet iar singurul procedeu de scadere al incidentei bolii este utilizarea produselor medicamentoase autorizate care nu lasa reziduuri in mierea recoltata. Ideal ar fi de utilizat numai produse omologate in Uniunea Europeana si autorizate pentru comercializare pe teritoriul Romaniei. Aceste produse sunt insa scumpe, iar noi suntem obisnuiti sa cumparam ce este mai ieftin, cred eu, din doua motive: 1) nu ne permitem mai mult, 2) nu avem la dispozitie materiale informationale care sa ne permita sa alegem, in functie de scopul urmarit: mica productie, export, procesare etc.Las deschis si acest subiect, adresat si firmelor care comercializeaza produse medicamentoase contra varroozei la noi in tara. Pentru a scapa de obiceiul de a cumpara ce-i mai ieftin, indiferent daca-i autorizat sau nu, eficace si fara reziduuri, statele europene au adoptat o masura simpla: au subventionat diferenta de pret, diferenta care a fost calculata pornind de la cel mai scump medicament minus pretul celui mai ieftin. Rezultatul acestui calcul simplu a fost subventionat. Acum urmeaza fondul problemei: CINE a subventionat diferenta de 2 EURO? In nici un caz un singur element, cum ar fi la noi bugetul de stat. Apicultorii sunt asociati si platesc o taxa anuala. Din aceasta, 1 EURO merge la acoperirea a 50% din cei 2 EURO in discutie. Celalalt EURO este platit de buget, dar 50% este subventionat de Bruxelles, deci se va intoarce in vistieria fiecarui stat. Sunt sigura ca va puneti problema astfel: bine, dar noua cine ne subventioneaza cei 50%? Noi nu dispunem de fonduri comunitare pentru ca nu suntem inca in UE. Este purul adevar, dar lasati-ma si pe mine sa va pun o intrebare: cate proiecte, avand acest subiect, au trimis institutiile, organizatiile care va reprezinta - la Bruxelles si, mai ales, cate au fost returnate cu raspuns negativ??? Poate intra acest cost suplimentar - intr-un proiect de dezvoltare a unui sector din agricultura - de exemplu, un Program SAPARD? Poate fi inclus alaturi de celelalte patru prioritati ale UE - daca le consideram si ale Romaniei - intr-un asemenea program? Las aici subiectul deschis, pentru cine poate raspunde.
4. Sustinerea pentru efectuarea analizelor la miere, avand un scop dublu: ameliorarea comertului cu miere (vezi problemele la export) si asigurarea consumatorului asupra a ceea ce consuma. Aici am putea include si etichetarea produselor apicole, subiect deosebit de important, pe care prefer sa il tratam separat, cu alta ocazie. Trebuie sa avem in vedere cele doua mari grupe de analize: a) prima, care cuprinde analizele privind caracteristicile fizico-chimice ale mierii conform originii botanice - si care permit clasarea diferitelor tipuri pe calitati diferite si implicit, preturi diferite; b) a doua categorie, respectiv analizele de reziduuri, denumite groso modo, care implica mai multe teste, pentru moleculele pe care nu trebuie sa le gasim de loc in miere sau pentru moleculele care au dreptul de a se regasi in miere, dar pentru care sunt stabilite anumite praguri (denumite Limite Maxime Reziduale) duce la distrugerea lotului din care provine esantionul analizat.Ce inseamna „lot" in acest caz? Daca unitatea de colectare a mieriii X a colectat miere de la 100 producatori, a amestecat-o si a trimis o proba la analiza la un laborator si daca va fi considerata drept neconforma, intreaga cantitate de la cei 100 producatori va necesita punerea sechestrului si distrugerea ei pe cheltuiala... producatorului, deci a celor 100 de apicultori!Un subiect deosebit, care poate lega o discutie deosebita intre producatori, transformatori, asociatii, minister, veterinari, zootehnisti, specialisti de laborator s.a.
5. Sprijin pentru cercetarea aplicata: In raportul sau, Comisia considera ca posibilitatea includerii de proiecte specifice de cercetare aplicata pe tema ameliorarii calitative a mierii in cadrul „programelor comunitare pentru miere" si punerea la dispozitia apicultorilor a rezultatelor acestora, ar putea fi un sprijin real pentru cresterea veniturilor producatorilor de miere.

C.   Concluzii si propuneri

1. Incepand cu pagina 13 din documentul specificat, putem studia propunerea de Regulament apartinand Consiliului referitor la actiunile din domeniul apiculturii.
2. La articolul 8, se propune abrogarea vechiului Regulament, 1221/1997.

Aceasta propunere ramane o viitoare tema de discutii virtuale, pentru toti cei interesati de viitorul apiculturii romanesti. Toate subiectele abordate in acest material raman deschise, cu permisiunea domnului Boncescu.

• Ing. Chiorean Ion - Targu Mures, Aleea Carpatilor 27, ap 71, tel: 0265 212614;
• Ing. Lisovschi - Bucuresti - Tel. 021 232.42.70;
• Ing. Cristi Spanu - Campulung-Muscel - Tel. 0722.675217

Specialistii ce pot intocmi documentatii pentru omologare sunt invitati sa se inscrie pe aceasta lista.

sus

Legislatie apicola

Desi am deschis acest subiect marturisesc ca nu sunt multumit de materialul gasit pana in prezent. Rubrica ramane deschisa pentru toti cei ce vor sa colaboreze.

Legea Apiculturii nr. 89/28 aprilie 1998 publicata in Monitorul Oficial nr. 170 din data: 30 aprilie/98: http://diasan.vsat.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=12298 ; 

Legea sanitar veterinara nr. 60/1974 cu completarile aduse de: OUG 42, L. 62 din 24 aprilie 2000 si M. Of. 185 din 27. 04. 2000 - privind aprobarea OUG. nr. 42/1999 pentru completarea Legii sanitare veterinare nr. 60/1974, Legea 374 din 11 iunie 2002 privind aprobarea Ordonantei de urgenta  a Guvernului nr. 90/2000 pentru modificarea si completarea Legii sanitare veterinare nr. 60/1974: http://domino2.kappa.ro/mj/lex2002.nsf/Emitent/C2256B3D0046D5C8C2256BF70025DCB1?OpenDocument  ;

Legea zootehniei nr. 72/16.01/2002 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 72 din 31 ianuarie 2002 http://kovaszna.uw.hu/files/zootorv.html ;

Legea 167/2003 cu privire la revizia remorcilor apicole pentru aprobarea Ordonantei Guvernului 81/2000 privind certificarea incadrarii vehiculelor rutiere inmatriculate in normele tehnice privind siguranta circulatiei rutiere, protectia mediului si folosinta conform destinatiei, prin inspectia tehnica periodica: http://diasan.vsat.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=1857, publicata in Monitorul Oficial Nr. 291 din 25/04/2003 face referire la remorcile apicole care vor fi verificate la 3 ani (lege ce a intrat in vigoare la 2 luni de la publicarea in MO, adica dupa 25.06.2003) http://diasan.vsat.ro/proiecte/2000/300/90/4/leg_pl394_00.pdf .