G
| gaselnita,
genetica albinei (genele
albinei, idei
introductive in genetica si ameliorare dedicate crescatorilor
de albine), ghem, ghid
de bune practici in apicultura, glanda
olfactiva, glandele
faringiene, glandele
mandibulare, glandele
salivare, gratia
Hanneman, grup
de discutii "Apicultori RO", gusa
albinei, |
Gaselnita
Molia cerii este un parazit
ce se hraneste cu fagurii neacoperiti bine de albine (distrugand
si puietul pe care larvele moliei il omoara prin perforarea
peretilor celulelor si descapacirea acestora), sau cu fagurii
de la rezerva. Face parte din ordinul lepidopterelor si este
de doua feluri: gaselnita mare si gaselnita mica.
Pentru prevenirea
dezvoltarii gaselnitei se recomanda:
-
intretinerea unor
familii de albine puternice, cu cuibul bine acoperit de
albine;
-
dezinsectizarea
fagurilor ori de cate ori este nevoie;
-
dezinfectarea
anuala a acestora cu anhidrida sulfuroasa rezultata prin
arderea sulfului;
-
in stupii populati,
combaterea nu poate fi facuta prin procedee chimice (fagurii
sunt inlocuiti cu altii de la rezerva iar familiile daca
sunt slabe se unifica).
sus
Ghem
Ghemul de iernare este o forma
de pastrare a caldurii in colectiv, albinele din exteriorul
ghemului formand asa zisa coaja a ghemului. Albinele din coaja
ghemului sunt schimbate cu altele din interiorul ghemului, iar
hrana se transmite de la o albina la alta pentru asigurarea
caldurii. Pe masura ce hrana din partea superioara a ghemului
este consumata ghemul se deplaseaza in sus. Aranjamentul de
toamna trebuie facut astfel incat ghemul de iernare sa fie de
la inceput in contact cu proviziile iar acestea sa fie in cantitate
suficienta. Albinele din coaja ghemului au intotdeauna hrana
cea mai mare in gusa comparativ cu cele din centrul ghemului.
Temperatura din ghem nu scade niciodata sub 14-15 grade Celsius,
iar atunci cand matca incepe ponta limita de temperatura din
centrul ghemului este de 34 grade Celsius. Pentru pastrarea
cat mai buna a temperaturii in ghem este indicat ca diafragma
ce separa cuibul de restul gol al stupului sa fie suplimentata
cu saltelute sau materiale termoizolante (polistiren expandat
etc.).
sus
Glanda
olfactiva (Nasanoff)
Este o glanda ce poate fi
observata cu ochiul liber atunci cand albinele, stand pe loc,
isi inalta abdomenul si bat puternic din aripi. Secretiile emanate
de aceasta glanda servesc
la chemarea, adunarea si orientarea albinelor sau a matcii aflate
in zbor, un fel de post emitator de unde aeriene, unde ce sunt
captate numai de albinele aceleiasi colonii. Efluviile parfumate
sunt emanate chiar si pe camp, ramanand ca niste dare in aer
in urma zborului culegatoarelor stupului, atunci cand se intorc
de la un cules nou. Odata localizata sursa de cules albinele
nu mai fac risipa cu aceste emanatii, albinele orientandu-se
la cules cu ajutorul reperelor de pe sol, folosindu-si vederea
si memoria.
sus
Glandele
faringiene
Glandele faringiene functioneaza
mai ales in timpul tineretii albinelor (in primele 15-20 zile)
sau la albinele neuzate fiziologic (cele de iernare care hranesc
puiet) si sunt dezvoltate numai daca albina tanara primeste
o hrana albuminoida asimilabila. Secretia glandelor faringiene
poate fi amplificata daca apicultorul hraneste proteic albinele
adaugand si vitamine.
Secretiile glandelor faringiene
sunt de 3 feluri:
-
secreta laptisor - in
stadiul de doica;
-
secreta invertaza (produs
enzimatic ce scindeaza zaharoza din nectar si o transforma
in miere) - in stadiul de culegatoare;
-
secreta catalaza (o
enzima care foloseste oxigenul din trahee si transforma
o parte din glucoza mierii in acid gluconic) - necesara
in lupta bacteriilor.
sus
Glandele
mandibulare
Rolul acestora nu se cunoaste
complet. Ele functioneaza inca inainte de eclozionare si sunt
folosite, prin secretiile lor, la alcatuirea laptisorului, cu
care albinele doici hranesc larvele si matca, la dozarea pH-ului.
La matca, glandele mandibulare
sunt mult mai dezvoltate, secreta substanta de matca si antibiotice
care o apara de eventualele boli. La albinele lucratoare varstnice
sunt folosite pentru a emite substante de alarma.
sus
Glandele
salivare toracice
Saliva este folosita in urmatoarele
situatii:
-
in procesul de
digestie a pasturii,
-
la dizolvarea
zaharurilor cristalizate (zaharul tos, mierea cristalizata,
serbetul de zahar candi etc.),
-
la curatirea si
spoirea interiorului celulelor fagurilor ce vor fi insamantate
apoi de matca,
-
la ungerea partilor
chitinoase ale trompei (care intra in functie ca un piston
de pompa pentru absorbtia nectarului din flori),
-
la diluarea substantei
de matca.
sus
Gusa albinei
Gusa are lungimea de 4 mm,
latimea de 1,8 mm, are pereti elastici si transparenti, rolul
sau principal fiind transformarea partiala a nectarului cu ajutorul
invertazei (ferment de scindare), incorporand mierii mici cantitati
de acid formic (ce ajuta la conservare) din glandele mandibulare.
Gusa este si depozitul de apa folosit pentru cararea apei (de
catre albinele sacagite) sau depozitarea ei (de catre albinele
cisterne), gusa putandu-se extinde de la 1,8 pana la 2,8 ori.
Glandele din gusa extrag din plasma sangvina anumite substante
pe care le disloca si apoi le sintetizeaza, inlesnind metabolismul,
preparand hormoni, enzime, vitamine, cu rol fundamental in functionarea
normala a organismului. Din gusa alimentele trec in stomac.
sus
