Text
 

G

gaselnita, genetica albinei (genele albinei, idei introductive in genetica si ameliorare dedicate crescatorilor de albine), ghem, ghid de bune practici in apicultura, glanda olfactiva, glandele faringiene, glandele mandibulare, glandele salivare, gratia Hanneman, grup de discutii "Apicultori RO", gusa albinei,

 

Gaselnita

Molia cerii este un parazit ce se hraneste cu fagurii neacoperiti bine de albine (distrugand si puietul pe care larvele moliei il omoara prin perforarea peretilor celulelor si descapacirea acestora), sau cu fagurii de la rezerva. Face parte din ordinul lepidopterelor si este de doua feluri: gaselnita mare si gaselnita mica.

Pentru prevenirea dezvoltarii gaselnitei se recomanda:

  • intretinerea unor familii de albine puternice, cu cuibul bine acoperit de albine;
  • dezinsectizarea fagurilor ori de cate ori este nevoie;
  • dezinfectarea anuala a acestora cu anhidrida sulfuroasa rezultata prin arderea sulfului;
  • in stupii populati, combaterea nu poate fi facuta prin procedee chimice (fagurii sunt inlocuiti cu altii de la rezerva iar familiile daca sunt slabe se unifica).

    sus


Ghem

Ghemul de iernare este o forma de pastrare a caldurii in colectiv, albinele din exteriorul ghemului formand asa zisa coaja a ghemului. Albinele din coaja ghemului sunt schimbate cu altele din interiorul ghemului, iar hrana se transmite de la o albina la alta pentru asigurarea caldurii. Pe masura ce hrana din partea superioara a ghemului este consumata ghemul se deplaseaza in sus. Aranjamentul de toamna trebuie facut astfel incat ghemul de iernare sa fie de la inceput in contact cu proviziile iar acestea sa fie in cantitate suficienta. Albinele din coaja ghemului au intotdeauna hrana cea mai mare in gusa comparativ cu cele din centrul ghemului. Temperatura din ghem nu scade niciodata sub 14-15 grade Celsius, iar atunci cand matca incepe ponta limita de temperatura din centrul ghemului este de 34 grade Celsius. Pentru pastrarea cat mai buna a temperaturii in ghem este indicat ca diafragma ce separa cuibul de restul gol al stupului sa fie suplimentata cu saltelute sau materiale termoizolante (polistiren expandat etc.).

sus


 

Glanda olfactiva (Nasanoff)

Este o glanda ce poate fi observata cu ochiul liber atunci cand albinele, stand pe loc, isi inalta abdomenul si bat puternic din aripi. Secretiile emanate de aceasta glanda servesc la chemarea, adunarea si orientarea albinelor sau a matcii aflate in zbor, un fel de post emitator de unde aeriene, unde ce sunt captate numai de albinele aceleiasi colonii. Efluviile parfumate sunt emanate chiar si pe camp, ramanand ca niste dare in aer in urma zborului culegatoarelor stupului, atunci cand se intorc de la un cules nou. Odata localizata sursa de cules albinele nu mai fac risipa cu aceste emanatii, albinele orientandu-se la cules cu ajutorul reperelor de pe sol, folosindu-si vederea si memoria.

sus


 

Glandele faringiene

Glandele faringiene functioneaza mai ales in timpul tineretii albinelor (in primele 15-20 zile) sau la albinele neuzate fiziologic (cele de iernare care hranesc puiet) si sunt dezvoltate numai daca albina tanara primeste o hrana albuminoida asimilabila. Secretia glandelor faringiene poate fi amplificata daca apicultorul hraneste proteic albinele adaugand si vitamine.

Secretiile glandelor faringiene sunt de 3 feluri:

  1. secreta laptisor - in  stadiul de doica;
  2. secreta invertaza (produs enzimatic ce scindeaza zaharoza din nectar si o transforma in miere) - in stadiul de culegatoare;
  3. secreta catalaza (o enzima care foloseste oxigenul din trahee si transforma o parte din glucoza mierii in acid gluconic) - necesara in lupta bacteriilor.

    sus


Glandele mandibulare

Rolul acestora nu se cunoaste complet. Ele functioneaza inca inainte de eclozionare si sunt folosite, prin secretiile lor, la alcatuirea laptisorului, cu care albinele doici hranesc larvele si matca, la dozarea pH-ului. La matca, glandele mandibulare sunt mult mai dezvoltate, secreta substanta de matca si antibiotice care o apara de eventualele boli. La albinele lucratoare varstnice sunt folosite pentru a emite substante de alarma.

sus


 

Glandele salivare toracice

Saliva este folosita in urmatoarele situatii:

  • in procesul de digestie a pasturii,
  • la dizolvarea zaharurilor cristalizate (zaharul tos, mierea cristalizata, serbetul de zahar candi etc.),
  • la curatirea si spoirea interiorului celulelor fagurilor ce vor fi insamantate apoi de matca,
  • la ungerea partilor chitinoase ale trompei (care intra in functie ca un piston de pompa pentru absorbtia nectarului din flori),
  • la diluarea substantei de matca.

    sus


Gusa albinei

Gusa are lungimea de 4 mm, latimea de 1,8 mm, are pereti elastici si transparenti, rolul sau principal fiind transformarea partiala a nectarului cu ajutorul invertazei (ferment de scindare), incorporand mierii mici cantitati de acid formic (ce ajuta la conservare) din glandele mandibulare. Gusa este si depozitul de apa folosit pentru cararea apei (de catre albinele sacagite) sau depozitarea ei (de catre albinele cisterne), gusa putandu-se extinde de la 1,8 pana la 2,8 ori. Glandele din gusa extrag din plasma sangvina anumite substante pe care le disloca si apoi le sintetizeaza, inlesnind metabolismul, preparand hormoni, enzime, vitamine, cu rol fundamental in functionarea normala a organismului. Din gusa alimentele trec in stomac.

sus

 

Dreamweaver Suport Center DHTML Menu / JavaScript Menu - Created Using NavStudio (OpenCube Inc.) Acest site: "Miere de albine pastoral" este o locatie noncomerciala http://romapis.org/index.php?id=salvatialbinele

© 2002 ult rev: 30-jan-21

 

Flag Counter  IP Address
Unique Hits